Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Facultatea de Zootehnie contribuie prin soluții educaționale și științifice la redresarea domeniului

30 Iulie 2013



  • Interviu cu prof. dr. Gheorghe Emil Mărginean, Decanul Facultăţii de Zootehnie Bucureşti

Estimările făcute de oficiali din domeniu spun că zootehnia românească parcurge la momentul actual cea mai critică perioadă din ultimii 50 de ani. Există însă speranţe de redresare şi un plan de măsuri concrete, care pot stopa acest declin. Prof. dr. Gheorghe Emil Mărginean, Decanul Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, ne-a prezentat direcţiile unde trebuie acţionat şi a arătat totodată cum contribuie facultatea la acest plan de redresare naţională.



Există numeroase semnale de alarmă asupra nivelului la care se află, la momentul actual, zootehnia românească. În acest context, cât de atractiv este acest domeniu pentru potenţialii candidaţi ai Facultăţii de Zootehnie Bucureşti?

Experienţa acumulată după 65 de ani de funcţionare atestă din plin faptul că înfiinţarea Facultăţii de Zootehnie a fost o rezolvare firească a dezvoltării acestei ramuri de ştiinţă care este „Zootehnia“ şi care, în acelaşi timp, este un domeniu important al economiei. Schimbările importante din ultimii ani, produse în modurile de organizare a programelor de studii, fluxurilor studenţeşti, finanţării învăţământului au impus abordarea pertinentă a conceptelor privind starea actuală şi perspectivele învăţământului superior zootehnic desfăşurat în cadrul facultăţii. Deşi domeniul de Zootehnie s-a confruntat, într-adevăr, cu multiple probleme de ordin economico-social, facultatea a continuat să se dezvolte, abordând noi strategii privind dezvoltarea acesteia pe termen lung. Concomitent s-a realizat identificarea nevoilor de formare a forţei de muncă în raport cu exigenţele noilor ocupaţii în economie şi în concordanţă cu Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.

Anul trecut se semnala continuarea scăderii efectivelor de bovine, porcine, ovine şi caprine. Se menţine acest fenomen şi în 2013?

După anul 1990, în România s-a înregistrat o evidentă scădere a producţiei de origine animală, generată mai ales de reducerea efectivelor la toate speciile. Astfel, în anul 2012, comparativ cu anul 2005, efectivele de bovine au înregistrat o reducere de 29,8%, efectivele de porcine s-au diminuat cu 20,7%, în timp ce efectivele de ovine şi caprine s-au majorat cu 16,1%, iar cele de păsări cu 7,1%. În vederea rentabilizării fermelor zootehnice se impune creşterea numărului de animale pe exploataţie, care se preconizează a fi în anul 2020 de aproximativ 3 milioane la bovine, 14 milioane la ovine şi 6 milioane la porcine.

Care consideraţi că ar fi strategiile cu efect rapid care se impun pentru stoparea acestui declin? Cum contribuie, efectiv, Facultatea de Zootehnie la transpunerea acestor strategii în practică?

Pentru redresarea activităţii în acest domeniu, obiectivele şi priorităţile strategice vor avea în vedere: creşterea ponderii zootehniei în valoarea totală agricolă (mai mult de 40%); valorificarea producţiei vegetale, într-o proporţie mai mare prin intermediul animalelor; stimularea dezvoltării fermelor comerciale pentru crearea de valoare adăugată; creşterea producţiilor medii/animal printr-o mai atentă aplicare a tehnologiilor de hrănire, reproducţie şi exploatare; elaborarea unor programe de conservare şi prezervare a resurselor genetice animale în concordanţă cu planul general de acţiune elaborat de FAO; finanţarea adecvată a cercetării agricole; atragerea unităţilor de cercetare în activităţile de consultanţă şi extensie a rezultatelor cercetării ştiinţifice; atragerea asociaţiilor profesionale în activitatea de promovare a direcţiilor de cercetare identificate ca fiind prioritare prin prisma dezvoltării durabile. În acest context, facultatea are misiunea de a forma specialişti cu o pregătire tehnică şi ştiinţifică superioară în domeniu, interesaţi de concepte, practici şi soluţii de actualitate. De asemenea, avem în vedere derularea, elaborarea şi proiectarea unor programe de cercetare ştiinţifică împreună cu institutele de profil, rezultatele urmând să fie valorificate prin aplicarea acestora în producţie, prezentarea în sesiuni şi conferinţe naţionale şi internaţionale, publicaţii cu scop didactic şi ştiinţific, brevete, transfer tehnologic şi consultanţă.

Se vorbeşte frecvent despre facultăţi, în general, ca despre nişte simple „fabrici de diplome“. Se aplică acest diagnostic şi Facultăţii de Zootehnie?

Nu este cazul facultăţii noastre, având în vedere că cifra de şcolarizare a fost armonizată cu cerinţele şi evoluţia pieţei muncii şi stabilită conform evaluărilor periodice ale programelor de studii. Pe baza pregătirii didactice, teoretice şi practice, absolvenţii studiilor universitare îşi pot valorifica cunoştinţele, competenţele şi abilităţile dobândite în procesul de învăţare prin: angajarea conform nivelului calificării universitare obţinute; dezvoltarea unei activităţi economice proprii în domeniul în care s-au format; continuarea pregătirii profesionale prin studii de masterat şi doctorat, integrându-se în activitatea de cercetare ştiinţifică din instituţiile de cercetare şi învăţământ superior; învăţarea şi formarea continuă.

Aţi introdus relativ recent, raportat la cei 65 de ani de existenţă ai facultăţii, o serie de noi specializări. Cât de apreciate sunt aceste specializări pe piaţa forţei de muncă?

Într-adevăr, perioada 2000-2006 a reprezentat o perioadă de diversificare a pregătirii studenţilor în cadrul Facultăţii de Zootehnie prin înfiinţarea celor trei specializări: Tehnologia prelucrării produselor agricole, Piscicultura şi acvacultura şi Cinegetica. De asemenea, în această perioadă, facultatea a pregătit condiţiile de implementare a liniilor de acţiune ale procesului Bologna, respectiv adoptarea unui sistem bazat pe trei cicluri de studii (licenţă, masterat, doctorat), introducerea sistemului de credite transferabile şi asigurarea mobilităţii studenţilor. Astfel, necesitatea diversificării activităţilor de formare profesională a apărut în contextul impus de creşterea competitivităţii şi dezvoltarea producţiilor şi activităţilor din domeniile agroalimentar şi silvic.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite