Revista >> Octombrie - Noiembrie 2013 [Nr.159] >> Lumea Geospatiala

Fără sisteme geospaţiale nu se poate vorbi de competenţe regionale

Luiza Sandu

28 Octombrie 2013

Dacă politicienii privesc în special regionalizarea din perspectiva creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene – unde țara noastră se află pe un loc codaș – specialiștii IT din administrația publică locală privesc acest proces și prin prisma informatizării. „Lupta“ declarațiilor de pe plan local – cu argumente pertinente – în ceea ce privește stabilirea orașelor capitale de reședință ar trebui poate îndreptată și spre evaluarea celor mai bine informatizate primării și consilii județene, care ar putea susține regiunea în ansamblul ei, în viitor.

De ce credem că e extrem de importantă această evaluare? Pentru că, așa cum am arătat de multe ori atât în cadrul acestei rubrici, cât și în paginile revistei noastre, soluțiile informatice – fie GIS, ERP, CRM, managementul documentelor etc. – implementate corect și instruirea și responsabilizarea resursei umane – pentru menținerea vie a bazelor de date – sunt cele care asigură în primul rând calitatea actului administrativ. Care se concretizează atât în servicii mai bune și mai rapide pentru cetățeni și companii, cât și în economii de timp și costuri pentru autorități.

Dacă ar fi să analizăm regionalizarea doar din perspectiva GIS – din prisma rubricii noastre, fără a diminua în nici un fel importanța celorlalte tehnologii și soluții prezente în cadrul administrațiilor publice locale și centrale – poate ar trebui să pornim mai întâi de la faptul că GIS este o tehnologie care deserveşte aproape toate compartimentele administraţiei locale. Soluțiile geospațiale sunt și pot fi utilizate de primării și consilii județene, companii de utilități, mediu și telecom, poliție, inspectorate pentru situații de urgență, cu aplicații în urbanism, taxe și impozite, gestiunea investițiilor, riscul la inundații, infrastructura de rețea etc.

Specialiștii spun că cel mai eficient tip de informatizare este cel în care soluţia geospaţială automatizează activităţile instituţiei pe orizontala şi verticala organigramei, pentru că doar acolo şeful instituţiei poate evalua performanţa aparatului administrativ pe care îl conduce, evaluare care se face la cel mai eficient mod posibil: compari realitatea din teren cu cea din baza de date.

Toate instituțiile care gestionează infrastructură de un fel sau altul, la nivel local, regional sau național sunt într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat de informatizare (inclusiv geospațială), din două motive principale. Primul este că echipele de conducere au realizat că e imposibil să faci management – la standarde europene – și să rămâi competitiv (într-un domeniu unde concurența este destul de puternică) fără automatizare informatică și al doilea este că trebuie să respecte Directiva Europeană INSPIRE, care prevede obligativitatea realizării de baze de date spațiale pentru orice entitate guvernamentală care gestionează informație geospațială.

În România, departamentele care au resimţit cel mai profund nevoia de management informatic al datelor geospaţiale şi uneori au iniţiat schimbarea la nivelul întregii instituţii au fost departamentul de urbanism, cel de administrare a drumurilor şi podurilor şi, în primul rând, cel al echipei manageriale responsabile de bunul mers şi eficientizarea întregii administraţii. Iar aici avem numeroase exemple prezentate de-a lungul anilor în paginile revistei noastre, care s-au transformat deja în best practices, aceste instituții putând avea un rol determinant în dezvoltarea economiei regiunii și în evoluția acesteia în viitor.

Regionalizarea din perspectiva specialiștilor

Am discutat cu câțiva specialiști din administrația publică locală despre impactul pe care îl va avea regionalizarea asupra României în general și, în particular, de spre cum vor putea ajuta regiunea în viitor sistemele informatice implementate deja în cadrul primăriilor și consiliilor județene.

„Deocamdată nu știm care sunt regiunile și care vor fi județele cu care vom alcătui acea regiune. Dacă sunt județele din regiunea centru, cum e momentan, din punct de vedere al sistemului infornatic geospațial, aș putea spune că noi stăm cel mai bine. În schimb sunt primării, cum e Primăria Brașov, care are pus foarte bine la punct un sistem geospațial. Și Primăria din Alba Iulia a început acest drum, dar la nivel de județ noi stăm cel mai bine“, spune Constantin Moga, șeful direcției IT din Consiliul Județean Mureș.

Alexandrina Papa, de la Consiliul Județean Mehedinți, în cadrul structurii arhitectului șef, Compartiment Banca de Date GIS, menționează că, înainte de a discuta despre cum vor colabora la nivel informatic instituțiile din județele regiunii, ar trebui să se știe ce atribuții va mai avea Consiliul Județean în urma regionalizării.