Revista >> Octombrie - Noiembrie 2013 [Nr.159] >> Lumea Geospatiala

Fără sisteme geospaţiale nu se poate vorbi de competenţe regionale

Luiza Sandu

28 Octombrie 2013

„Mie mi s-ar părea normal să le furnizez toate datele pe care le am, poate și ceilalți colegi să-mi pună la dispoziție datele existente pentru celelalte regiuni. Cred că ar fi utilă crearea unui portal unde să punem aceste informații, pentru că sunt date pe care le-am creat ca funcționari publici, în timpul programului, și mi se pare normal să le pun la dispoziție și altor funcționari publici care le folosesc tot în scopuri publice“, mai spune Alexandrina Papa.

Ileana Spiroiu, directorul Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție, instituție subordonată ANCPI, spune că impactul asupra cetățenilor, din punct de vedere administrativ, va fi major: „Regionalizarea ar însemna în primul rând existența unei tutele a regiunii. Din punct de vedere administrativ, impactul va fi major, pentru că românii au o deformație - și vă spun acest lucru din experiența mea de director al unui oficiu de cadastru timp de 10 ani – lumea nu dorește să discute problemele decât cu directorul. Li se pare că, dacă ajung acolo, problema lor este aproape rezolvată. Această ipoteză este falsă. Directorul nu poate să facă mai mult decât să se consulte cu cei care stăpânesc cel mai bine resortul și, de cele mai multe ori, chiar și un director care cunoaște foarte bine subiectul este sensibil influențat de omul direct responsabil de acesta.“

Pe de altă parte, Gheorghe Pătrașcu, arhitect șef Primăria Municipiului București, crede că strict din punct de vedere al informațiilor nu vor fi efecte importante.

„Vor fi probleme de adaptare la o nouă configurație administrativă. Cu această ocazie ar trebui să se corecteze niște erori ale trecutului. De exemplu, în prezent, Bucureștiul este organizat catastrofal din punct de vedere administrativ; ba mai mult, există comune care și-au permis să nesocotească complet unele proiecte majore ale Bucureștiului. Iar aici intervine o altă problemă: modul în care a fost definită administrativ unitatea teritorială a municipiului București, înconjurată de o altă unitate teritorială de aceeași valoare, Ilfov. Nimeni nu reglează jocul acesta din punct de vedere al legii. Mai e și subiectul sectorizării Capitalei și al competențelor pe care le au sectoarele – ar trebui să nu aibă competențe pe partea de dezvoltare urbană și a bugetelor de sector, iar primarii de sector ar trebui să fie numiți și nu aleși.

Fără un dirijor de orchestră, este foarte greu. Competențele sectoarelor ar trebui să se reducă la anumite competențe de tip social, mai aproape de cetățean, iar marile proiecte trebuie coordonate. De asemenea, mai e și problema zonei de influență a Bucureștiului, zona metropolitan extinsă, care ar trebui să fie o regiune, după părerea mea. Unele probleme care apar din subdezvoltarea sudului apar tocmai pentru că Bucureștiul – care are alte oportunități – suge competențele din zona Giurgiu, Oltenița, care rămâne subdezvoltată. Integrarea lor ar fi în avantajul amândurora“, consideră Gheorghe Pătrașcu.

În mod normal, regionalizarea nu trebuie să ducă la probleme suplimentare pentru cetăţean sau pentru administrațiile publice, ci trebuie să asigure dezvoltarea mai bună și mai eficientă la nivel de regiuni. Însă, acest proces trebuie coordonat și din punct de vedere informatic, iar administrațiile publice, dacă nu fac schimb de date și nu implementează și sisteme geospațiale, nu pot dezvolta competențe regionale.