Revista >> Octombrie - Noiembrie 2013 [Nr.159] >> Cercetare & Invatamant superior

Prof. univ. dr. Petruţa Cornea, decanul Facultăţii de Biotehnologii: „România manifestă un interes din ce în ce mai clar pentru dezvoltarea biotehnologiilor“

Radu Ghitulescu

28 Octombrie 2013

Facultatea de Biotehnologii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti a fost înfiinţată în urmă cu 18 ani, fiind astfel una dintre cele mai tinere şcoli de învăţământ superior din cadrul USAMV, dar şi din ţara noastră. Vârsta tânără nu a împiedicat însă dobândirea unui bun renume la nivel naţional şi creşterea gradului de atractivitate în rândul candidaţilor. Prof. univ. dr. Petruţa Cornea, decanul Facultăţii de Biotehnologii, ne-a prezentat strategiile şi măsurile care au fost luate pentru a permite poziţionarea facultăţii în rândul celor de elită, nu doar pe plan local, ci şi european.

Reprezintă „tinereţea“ Facultăţii de Biotehnologii Bucureşti un impediment în atragerea de noi candidaţi şi potenţiali absolvenţi?

Facultatea de Biotehnologii este, într-adevăr, cea mai tânără facultate din cadrul USAMV Bucureşti şi singura din ţară cu acest profil, acreditată de ARACIS, însă, încă din momentul înfiinţării, specializările – atât cele de licenţă, cât şi cele de master – au prezentat interes pentru absolvenţii de liceu, astfel că, de-a lungul timpului, numărul de candidaţi a fost destul de ridicat (de regulă, 2-3 pentru un loc). În prezent, interesul pentru acest domeniu a crescut, toate locurile scoase la concurs – atât cele cu finanţare de la buget, cât şi cele cu taxă – fiind ocupate, inclusiv cu studenţi străini.

Astfel, deşi nu are în spate o istorie îndelungată, putem spune că Facultatea de Biotehnologii cunoaşte în prezent o dezvoltare importantă, bucurându-se de o reputaţie solidă la nivel naţional şi internaţional.

Biotehnologia este un domeniu cu o dinamică aparte, comparată adesea cu cea a domeniului IT. Cu toate acestea, nu se bucură de aceeaşi popularitate. Ce măsuri concrete aţi întreprins în direcţia creşterii notorietăţii?

Popularitatea relativ redusă a domeniului nostru la nivel naţional, prin comparaţie cu domeniul IT, se datorează, cred, mai mult faptului că la nivelul populaţiei şi al multor investitori sunt puţin cunoscute potenţialul şi beneficiile biotehnologiilor. Prin organizarea de manifestări ştiinţifice, mese rotunde, implicarea în comisii naţionale, participarea la târguri educaţionale și dezbateri publice şi, nu în ultimul rând, prin prezentări făcute elevilor din licee, încercăm să facem cunoscut domeniul şi să prezentăm atât potenţialul şi realizările de vârf din domeniul biotehnologiilor, cât şi impactul acestui domeniu asupra industriei româneşti. Aplicaţiile biotehnologiilor se regăsesc în prezent pe scară largă în agricultură, industria alimentară, industria medicamentelor, protecţia mediului, industria biocarburanţilor, iar această stare de fapt este recunoscută la nivel naţional, meseria de inginer biotehnolog fiind inclusă în COR.

Previziunile la nivel mondial în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea ariei de acoperire a biotehnologiei estimează un trend ascendent, materializat prin creşterea numărului de locuri de muncă în acest domeniu. Se manifestă acest fenomen şi pe plan local?

Biotehnologia cunoaşte, la nivel internaţional, o dezvoltare foarte importantă, numărul companiilor de profil, cifra de afaceri şi beneficiile acestora fiind de ordinul zecilor de miliarde de dolari. În concordanţă, numărul locurilor de muncă în cadrul companiilor creşte semnificativ, la acestea adăugându-se locurile din cercetare, învăţământ şi din alte domenii de activitate. Şi în România se manifestă, în ultimii ani, un interes din ce în ce mai clar pentru dezvoltarea biotehnologiilor, dovadă fiind înfiinţarea de companii de profil, implicarea unităţilor de producţie în realizarea de tehnologii moderne (inclusiv prin participarea în calitate de cofinanţatori la realizarea unor proiecte de cercetare), precum şi angajarea tinerilor absolvenţi. Această tendinţă este reflectată şi de evoluţia ascendentă a cifrei de şcolarizare şi a numărului de absolvenţi la toate cele trei cicluri de studii acreditate (licenţă, master, doctorat).

Cât de corect sunt corelate specializările facultăţii cu cerinţele pieţei locale a muncii?

În cadrul facultăţii există trei specializări la ciclul de licenţă (Biotehnologii agricole, Biotehnologii medical-veterinare, Biotehnologii în industria alimentară) şi trei programe de studii de master (Biotehnologii aplicate, Biotehnologie şi siguranţă alimentară şi Biotehnologii în protecţia mediului), care acoperă cea mai mare parte a direcţiilor de aplicare a biotehnologiilor. Planurile de învăţământ aferente specializărilor/programelor de studii sunt dinamice, ele fiind revizuite periodic pe baza feedback-ului primit de la absolvenţi şi de la angajatori, astfel încât pregătirea viitorilor absolvenţi să fie cât mai aproape de cerinţele pieţei forţei de muncă. În privinţa doctoratului în domeniul biotehnologiilor, solicitările absolvenţilor sunt mari, astfel că în ultimii doi ani numărul de doctoranzi este de 42, în condiţiile în care programul de doctorat în acest domeniu funcţionează de doar trei ani, iar formarea lor presupune realizarea de cercetări aprofundate pentru clarificarea mecanismelor fenomenelor biologice şi pentru propunerea de tehnologii cu aplicabilitate practică. Pentru a ne menţine la curent cu necesităţile şi exigenţele angajatorilor, organizăm periodic întâlniri cu reprezentaţi ai mediului economic privat şi din unităţile bugetare, în cadrul cărora evaluăm împreună performanţele absolvenţilor angajaţi şi încercăm să găsim soluţii pentru asigurarea competenţelor cerute de angajatori. Totodată, pentru creşterea competitivităţii absolvenţilor, facultatea desfăşoară proiecte de pregătire practică a studenţilor în colaborare cu agenţii economici. Pentru studenţi, aceste programe de pregătire oferă, pe de o parte, avantajul confruntării cu cerinţe reale de pe piaţa muncii înainte de încheierea studiilor şi, pe de altă parte, posibilitatea de a se autoevalua şi a elimina punctele slabe din pregătirea lor teoretică şi practică.
În acelaşi timp, studenţii, fiind cunoscuţi şi apreciaţi de către angajatori, îşi măresc semnificativ şansele de angajare în unităţile în care fac practică sau în altele similare. În ceea ce priveşte angajatorul, el are avantajul că poate selecta candidaţii cei mai performanţi conform propriilor exigenţe. Programele de studii actuale sunt concepute şi revizuite periodic astfel încât să corespundă cerinţelor şi tendinţelor din economia românească, dar, în acelaşi timp, conţinutul lor este armonizat cu cel al specializărilor similare din UE. În cadrul pregătirii studenţilor se pune un accent deosebit pe formarea competenţelor profesionale (cunoaştere şi abilităţi) necesare desfăşurării activităţii în posturi tipice, dar şi adaptării rapide la noile cerinţe ale pieţei muncii. Un sprijin important în cadrul acestui demers a fost reprezentat de proiectul POSDRU BIOPRACT, derulat de Facultatea de Biotehnologii în colaborare cu Centrul de cercetare Biotehgen, care a avut drept scop consilierea şi dezvoltarea abilităţilor practice ale studenţilor din domeniul biotehnologiei în vederea facilitării inserţiei lor pe piaţa muncii.