Revista >> Octombrie - Noiembrie 2013 [Nr.159] >> Cercetare & Invatamant superior

Prof. univ. dr. Petruţa Cornea, decanul Facultăţii de Biotehnologii: „România manifestă un interes din ce în ce mai clar pentru dezvoltarea biotehnologiilor“

Radu Ghitulescu

28 Octombrie 2013

Cât de importantă este componenta „cercetare ştiinţifică” în cadrul facultăţii şi ce strategii utilizaţi pentru creşterea gradului de implicare a studenţilor în această activitate?

Cercetarea ştiinţifică reprezintă o componentă extrem de importantă a activităţii noastre, Facultatea de Biotehnologii dispunând atât de un corp profesoral şi de cercetare valoros, cât şi de o dotare modernă, competitivă nu numai pe plan naţional, ci şi internaţional. Tematica de cercetare abordată, specifică facultăţii, este realizată în cadrul unor proiecte finanţate din surse interne şi internaţionale. De exemplu, cel mai recent proiect în care este implicată Facultatea de Biotehnologii este „Iniţiative Towards A Sustainable Kerosene for Aviation – ITAKA“ (din cadrul apelului FP7/ENERGY. 2012.3.2.2), proiect care se realizează în cadrul unui consorţiu format din 16 parteneri europeni din Spania, Franţa, UK, Finlanda, Elveţia, Brazilia, Olanda, Italia şi România. ITAKA îşi propune să susţină producţia de biocombustibil pentru aviaţie într-o manieră sustenabilă, îmbunătăţind tehnologia şi infrastructura deja existentă. Pentru a creşte implicarea studenţilor (în special studenţii la master și doctoranzii) în activitatea de cercetare aceştia sunt integraţi în colectivele diferitelor proiecte, oferindu-le posibilitatea de a-şi prezenta rezultatele în cadrul sesiunilor ştiinţifice studenţeşti şi de a beneficia de valorificarea rezultatelor prin publicaţii sau brevete. În plus, rezultatele obţinute în timpul facultăţii în activitatea de cercetare reprezintă un criteriu pentru admiterea la doctorat.

Cât de bine este pregătită FB pentru a susţine activitatea ştiinţifică la un nivel cât mai apropiat de cel al standardelor europene?

Cadrele didactice din cadrul Facultăţii de Biotehnologii, preocupate de activitatea de cercetare, au reuşit, de-a lungul timpului, să formeze colective interdisciplinare care au obţinut realizări deosebite în activitatea de cercetare. În afara articolelor publicate în reviste de specialitate cu impact internaţional important, multe cadre didactice au realizat o serie de brevete de invenţie, majoritatea premiate la saloanele de inventică. Pe de altă parte, o preocupare constantă a facultăţii a constituit-o dotarea cu aparatură şi echipamente performante prin proiecte de cercetare. În prezent, facultatea dispune de o serie de laboratoare foarte bine dotate în care se desfăşoară cercetări de înalt nivel, competitive pe plan naţional şi internaţional. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără o colaborare strânsă cu cele două centre de cercetare acreditate, Centrul de Biotehnologii microbiene şi Centrul de excelenţă de Biochimie aplicată şi biotehnologie, precum şi cu Laboratorul de analize a aditivilor biochimici. De asemenea, trebuie menţionat faptul că dezvoltarea facultăţii este sprijinită de conducerea Universităţii, astfel că, într-un viitor apropiat, ea va dispune de o clădire nouă, modernă, care va răspunde celor mai exigente cerinţe pentru realizarea unui proces educativ performant şi pentru desfăşurarea de cercetări de înaltă calitate.

Cât de vizibile sunt rezultatele activităţii de cercetare înregistrate de facultate la nivelul Uniunii Europene?

Implicarea facultăţii în proiecte de cercetare internaţionale a condus la includerea facultăţii într-o serie de reţele la nivel internaţional, aşa cum este EFFost (The European Federation of Food Science & Technology), iar invitaţiile primite de cadrele didactice din facultate de a participa la proiecte internaţionale, de a fi membre în diverse comisii internaţionale (inclusiv de doctorat) sau asociaţii internaţionale de profil sau pentru a participa la evaluări de proiecte de cercetare la nivel european arată că realizările noastre sunt vizibile, recunoscute şi apreciate la nivel internaţional.

Una dintre principalele provocări ale cercetării româneşti în ultimele două decenii este cea a transferului tehnologic. Ce răspunsuri aţi identificat în acest sens?

În ultimii ani, activitatea de cercetare s-a desfăşurat în colaborare cu investitori privaţi care au implementat în mod direct soluţiile tehnologice elaborate. Una dintre preocupările noastre principale este aceea de a identifica noi soluţii practice, direct aplicabile în domeniul agricol şi industrial. Rezultatul acestor preocupări îl constituie numeroasele brevete de invenţie obţinute împreună cu colaboratorii noştri din cercetare şi industrie. De asemenea, pentru pregătirea studenţilor şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor vieţii, a fost iniţiată o colaborare cu ICECHIM Bucureşti şi cu doi parteneri străini din Lituania şi Franţa, cu expertiză în materie, pentru organizarea unor cursuri în antreprenoriat, atât în sistem clasic, cât şi e-learning (,,Improved curricula and modern learning system to promote the new direction of Business Enhancement în Life Sciences Applications“, finanţat prin programul Leonardo da Vinci). Scopul programului îl reprezintă dezvoltarea de competenţe şi abilităţi necesare specialiştilor din domeniul biotehnologiei şi din domenii conexe pentru pornirea unor afaceri proprii.

Care sunt direcţiile prioritare de dezvoltare pentru anul universitar 2013-2014?

Pentru că de curând a început un nou an universitar, eforturile noastre sunt direcţionate acum spre asigurarea unei activităţi didactice de înaltă calitate şi spre cooptarea unui număr cât mai mare de studenţi în activitatea de cercetare, pentru dezvoltarea şi consolidarea bazei materiale şi realizarea de publicaţii didactice şi ştiinţifice cât mai valoroase. De asemenea, avem în vedere îmbogăţirea ofertei educaţionale pentru anul următor, mai ales în ceea ce priveşte programele de studii de master.