UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Premieră estică: Bucureștiul a organizat Conferinţa internaţională de nanoelectronică ESSDERC/ESSCIRC
La iniţiativa şi cu sprijinul financiar al Infineon Technologies Romania, dar şi al Ministerului Educaţiei Naţionale şi al altor sponsori, Bucureştiul a găzduit în premieră pentru întreg estul Europei o conferinţă internaţională de tradiţie. Este vorba de o pereche de evenimente ştiinţifice cuplate, destinate dispozitivelor electronice semiconductoare (ESSDERC, la a 43-a ediţie) şi respectiv circuitelor electronice (ESSCIRC, la a 39-a ediţie). Denumirile originale ale acestora sunt European Solid-State Devices Research Conference (ESSDERC) şi respectiv European Solid-State Circuits Conference (ESSCIRC). Dispozitivele şi, respectiv, circuitele electronice sunt cele două faţete “tradiţionale” ale domeniului numit astăzi “nanoelectronică”. Dublul eveniment ilustrează din plin sinergia dintre cele două subdomenii şi demonstrează potenţialul ştiinţific al Europei, dornică să își păstreze poziția în competiţia globală care are loc în domeniul nanoelectronicii.
Conferinţa, desfaşurată sub auspiciile IEEE (cea mai mare organizaţie inginerească din lume), a avut o participare semnificativă, cu lucrări acceptate provenite de pe alte continente (11% din America de Nord şi 16% din Asia). Pe de altă parte, trebuie spus că această conferinţă, caracterizată de o selecţie severă a lucrărilor primite, rămâne - după provenienţa primului autor - un eveniment predominant „academic” (68% din lucrări), restul lucrărilor aparţinând în proporţii aproape egale centrelor de cercetare şi respectiv firmelor industriale. Dar aceasta este doar o „statistică”, în realitate majoritatea lucrărilor au fost realizate în colaborare (un exemplu la întâmplare: lucrare cu autori din Universitatea din Bologna, Italia, şi din firma Texas Instruments, Statele Unite).
Conferinţa propriu-zisă s-a desfăşurat în trei zile consecutive (17-19 septembrie 2013) şi a fost deosebit de densă, cuprinzând 171 lucrări curente (toate cu prezentare orală), 12 lucrări expuse în şedinţe plenare, precum şi alte 10 lucrări invitate. Comitetele de program au recomandat şi selectat un număr mare de invitaţi cu reputaţie internaţională, majoritatea „plenarelor” fiind susţinute de specialişti de la cele mai prestigioase universităţi şi centre de cercetare din SUA. Cu această ocazie au fost prezentate sinteze ample legate de stadiul de dezvoltare al domeniului sau direcţii de cercetare de ultimă oră.
Păstrând structura devenită tradiţională, conferinţa propriu-zisă a fost precedată de o zi (16 septembrie 2013) cu „tutoriale” (prelegeri de înalt nivel ştiinţific) şi urmată (20 septembrie 2013) de o serie de 7 workshop-uri. Timp de o săptămână atmosfera a fost deosebit de ani mată la JW Mariott Bucharest Grand Hotel, sediul conferinţei. Recepţia de la Athenee Palace Hilton (la care a rostit un cuvânt de bun venit Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior şi Cercetarea Ştiinţifică) şi dineul de gală de la Palatul Ştirbey au adus elemente specific româneşti, foarte gustate de sutele de oaspeţi străini, cei mai mulţi pentru prima oară în România.
Elementele de unicitate ale ediției 2013
Din iniţiativa Preşedintelui ESSDERC/ESSCIRC 2013, dr. Michael Neuhaeuser (Vicepreşedinte, Infineon Technologies AG) conferinţa a avut câteva trăsături distincte. Prima dintre ele a fost organizarea unei mese rotunde destinate „inovării europene în industria de semiconductori”. Aceasta a fost o dezbatere la care au participat „executivi” ai celor mai importante firme de semiconductori din Europa (ST Microelectronics, NXP/Philips, Infineon Technologies AG), precum şi ai celor mai importante centre de cercetare din domeniu: IMEC, Leuven (Belgia), LETI, Grenoble (Franta), Frauhhofer IISB, Erlangen (Germania). Infineon Technologies AG a fost reprezentat la cel mai înalt nivel de către Dr. Reinhard Ploss (CEO). O participare remarcată a fost şi aceea a Directorului Executiv al programului ENIAC, parteneriat public privat în „nanoelectronică”, dr. Andreas Wild. Din păcate, prea puţin timp a mai rămas pentru răspunsuri la întrebările unui public numeros şi avizat, care dorea să afle cum va recupera Europa decalajul în creştere faţă de America de Nord şi Asia.
O altă particularitate a fost atenţia acordată electronicii automobilului (reflectată şi de prezenţa în expoziţie, alături de Infineon, care este lider mondial în electronica automobilului, a unor companii puternice care activează în România: Renault şi Continental). În fine, o reuşită a fost organizarea unui workshop dedicat Europei de est (în paralel cu alte 6 workshop-uri focalizate pe tematici precise de cercetare). În deschiderea acestuia, dr. Andreas Wild (Fig. 3) a prezentat perspectivele de finanţare a ţărilor Europei de est în contextul Tehnologiilor Generice Esenţiale (Key Enabling Technologies, KET), obiectiv central al viitorului program european „Horizon 2020”. Cu subtitlul „Orice este posibil”, autorul a dat exemplul unei ţări (Taiwan) care a progresat rapid în nanoelectronică, ajungând printre cele mai importante ţări în domeniu, ca urmare a unei focalizări strategice la nivel naţional.
În continuare, la acest eveniment au mai făcut prezentări reprezentanţi din (în ordine alfabetică): Armenia, Bulgaria, Estonia, (Republica) Moldova, Polonia, România, Rusia, Turcia, Ungaria. Prezentările s-au referit la micro-nanotehnologii, o arie mai largă decât cea a nanoelectronicii. De fapt, cu excepţia câtorva lucrări din România, estul Europei nu a reuşit să pătrundă în programul conferinţei propriu-zise. Un câştig pentru „estici” este totuşi racolarea specialiştilor din Polonia, România, Moldova în Comitetul tehnic şi perspectiva ca ei să rămână şi în anii următori. Acest workshop inedit, organizat cu profesionalism şi dăruire de către prof. Ioan Bogdan, de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, a fost considerat o reuşită, reprezentanţii țărilor participante fiind interesaţi să menţină contactul între ei şi să sondeze posibilităţile pentru activităţi comune în viitor.
Parerea ta conteaza: 
UE accelerează inovarea. Ce face România?
