Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Rolul soluțiilor geospațiale Ón protecția infrastructurilor critice

02 Decembrie 2013



Protecţia infrastructurilor critice (IC) constituie un aspect important din perspectiva securității naționale, presupunând planificare, realizarea de simulări/exerciții și asigurarea anumitor capabilități apte să ofere alerte timpurii sau să permită intervenții în timp real. Protecția (care presupune măsuri preventive) trebuie îmbinată cu reziliența (limitarea efectelor post-eveniment). În viața reală, afectarea IC poate produce efecte negative nu doar asupra securității naționale (includ aici partea de siguranță națională, apărare și ordine publică), ci și a securității cetățenilor.


Autor al numeroase cărți și publicații dedicate domeniului intelligence și analiza informației, Ionel Nițu este director executiv la Intergraph Computer Services, președinte al Asociației Specialiștilor în Informații pentru Afaceri (ASIA) și lector universitar doctor la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“.

În astfel de situaţii, volumul de date provenite din sistemele de alertare (alarme, senzori etc.), precum și volumul de informații de la fața locului pot copleşi echipele de intervenţie şi pot genera efecte negative (creșterea impactului/riscului).

De aceea, soluţia informatică aleasă pentru siguranţa IC trebuie să depăşească nivelul de furnizare a datelor, trebuie să ofere informație acționabilă, automatizare şi interoperabilitate pentru a permite un răspuns rapid şi coordonat în orice situaţie.

Protejarea IC din punct de vedere informatic

Cred că este esențial să facem distincție între două stări ale IC, care presupun abordări diferite: protecție și reziliență.

În România s-au înregistrat progrese notabile (pe partea de legislație/procedurare) pentru că a trebuit să ne racordăm la evoluțiile în plan european. Probabil că în absența acelor directive/recomandări ale Uniunii Europene lucrurile nu s-ar fi mișcat atât de repede. Cu toate acestea, în plan practic/acțional, lucrurile nu stau atât de bine.

În ceea ce privește reziliența, așa cum am menționat în alte articole și studii, conceptul este cvasi-inexistent în strategiile naționale/sectoriale de la noi, iar de la conceptualizare până la implementare este o cale și mai lungă.

Indiferent însă de abordare, atunci când sunt implicate interese naționale, devine critică și localizarea exactă a fiecărui element de infrastructură și centralizarea acestor date într-o platformă IT care să faciliteze procesarea și transformarea datelor în informații acționabile (care să permită adoptarea de decizii și optimizarea răspunsului la situații de criză).

În România, toate instituțiile care gestionează infrastructură de un fel sau altul, la nivel local, regional sau național sunt într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat de informatizare (inclusiv geospațială), din două motive principale.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite