Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Gaudeamus igitur: Cu o diplomă de inginer nu vei fi nicicând şomer - Provocări şi perspective pentru UPB la ceas aniversar –

02 Decembrie 2013



Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) a sărbătorit recent 195 de ani de existenţă, perioadă în care a devenit simbolul ingineriei româneşti. Care sunt cele mai valoroase acumulări care au transformat Politehnica în cea mai prestigioasă universitate tehnică din România şi cum este format aici inginerul viitorului am aflat pe parcursul unui dialog relaxat cu prof. dr. ing. George Darie, rectorul Universităţii.



Totul a pornit în 1818, când Gheorghe Lazăr a înfiinţat prima şcoală de ingineri „hotarnici”. Marii latifundiari aveau nevoie de măsurători precise ale pământului, de specialişti în domeniul cadastrului, şi, deoarece „cadastriștii” care veneau din Austria sau din Italia erau foarte scumpi, se punea problema formării lor în ţară. Dezvoltarea Politehnicii a urmat evoluţia economică a societăţii. Au fost întâi moşiile, cu măsuratul pogoanelor, al suprafeţelor. Apoi s-a dezvoltat infrastructura şi a fost nevoie de ingineri de poduri şi şosele. O dată cu revoluţia industrială a apărut ingineria mecanică, apoi ingineria electrică, electrotehnica, apoi electronica, comunicaţiile... Acum antreprenoriatul, managementul, ştiinţele de graniţă, biotehnologia şi nanotehnologia răspund nevoilor pe care societatea le impune. Valoros este faptul că, de-a lungul istoriei sale, ştiinţele inginereşti au beneficiat de prezenţa unor personalităţi remarcabile din punct de vedere intelectual şi uman. Avem peste 120 de profesori care au fost membri ai Academiei Romane, o parte chiar preşedinţi: Radu Voinea, Mihai Draganescu, Virgiliu N. Constantinescu ...

UPB este singura universitate românească care a reuşit să intre în top 500 mondial. Care sunt mutările strategice pe care le puneţi în operă pentru a urca în acest clasament al celor mai reputate universităţi din lume?

Intrarea în top 500 şi urcarea în acest clasament se bazează pe cel mai important capital al nostru: tinerii. Avem o şcoală de cercetare deosebită, care se bazează atât pe experienţa profesorilor, dar mai ales pe o armată de tineri absolvenţi, de tineri cercetători, care au reuşit să ajungă la rezultate ştiinţifice importante, care ne-au adus în top 500. Pentru a avansa, oferim condiţiile potrivite pentru ca ei să reuşească aici. De 6 ani ne străduim să aducem finanţări, pentru doctorate şi postdoctorate, care să permită tinerilor să se ocupe doar de cercetare.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că investiţiile în dotări au fost deosebite. Aveţi echipamente unicat, cum este, de exemplu, cel mai mare microscop electronic prin transmisie de înaltă rezoluţie din sud-estul Europei …

Echipamentele existente în UPB permit dezvoltarea de tehnologii şi derularea unor teme de cercetare valoroase. De asemenea, ne mândrim cu faptul că suntem implicaţi în proiectul ELI. Cu ajutorul altor universităţi, vom dezvolta programe de pregătire specializată pentru cercetătorii şi inginerii care vor lucra la ELI.

Majoritatea facultăţilor din UPB sunt implicate în programe de cercetare finanţate din fonduri europene. Ce rol are componenta de CDI în ansamblul ei?

Universitatea joacă un dublu rol: răspunde nevoilor mediului socio-economic şi pregăteşte viitorul, formarea în meserii care de abia au apărut sau care nici măcar nu există. În ultimii ani am strâns foarte puternic legăturile cu industria. Avem un Centru de Transfer Tehnologic care facilitează legătura dintre cercetătorii din UPB şi mediul industrial interesat să pună în operă rezultatele cercetării. Urmărim transferul rezultatelor cercetării şi dorim să ştim ce nevoi are industria, pentru a veni cu soluţiile potrivite. Pe de altă parte, am atras în Politehnica unele dintre cele mai mari companii din România şi din lume. Avem laboratoare deschise de firme precum Intel sau BMW, parteneriate pentru „internship” şi cercetare, masterate dezvoltate împreună cu companiile, cum este de pildă cel realizat cu Renault, dar şi programe de studii comune cu universităţi de prestigiu din Europa, precum Ecole Nationale Superieure d’Arts et Metiers din Paris (ENSAM).

Aţi făcut paşi importanţi în direcția integrării învăţământului superior cu practica. Cum consolidaţi acest drum?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite