Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Agricultura românească are nevoie de o inserţie solidă de studii economice la nivelul specialistului în ştiinţe agronomice

02 Decembrie 2013



Înființată din 1992 ca specializare și recunoscută oficial în 2000, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală a reuşit să își facă remarcată oferta sa de formare de specialiști în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Argumentul forte care a contribuit decisiv la reuşita intrării pe piaţa studiilor universitare a fost faptul că a răspuns din start nevoii manifeste de studii economice la nivelul specialistului în ştiinţe agronomice, după cum ne-a explicat decanul facultăţii, prof. univ dr. Toma Adrian Dinu, care ne-a prezentat succint reperele acestui succes.



Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală este una dintre cele mai tinere instituţii de învăţământ superior din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Reprezintă această „tinereţe“ un beneficiu în peisajul universitar românesc?

„Tinereţea“ invocată este relativă, pentru că, în perioada 1957-1961, în cadrul USAMV Bucureşti a mai funcţionat o Facultate de Economie a Agriculturii, mutată ulterior în Politehnică, iar apoi în A.S.E. În 1992, ne-am reluat însă activitatea în USAMV, respectiv în cadrul Facultăţii de Agricultură, sub forma specializării „Ingineria şi Gestiunea Sistemelor Agricole“, iar 8 ani mai târziu ca facultate de sine stătătoare. Faptul că am revenit la scurt timp după 1990 ne-a permis să creăm o structură flexibilă din punct de vedere al curiculei şi să venim cu o ofertă educaţională adaptată noilor cerinţe cu care se confruntă absolvenţii studiilor agronomice, ofertă în care disciplinele economice reprezintă aproape 40% din curricula. „Tinereţea“, dar nu numai, ne-a permis să fim deschişi la experienţele altor instituţii de învăţământ similare din Europa, fapt care a fost în avantajul absolvenţilor noştri. Astfel, la începutul anilor ‘90, am avut posibilitatea şi avantajul de a beneficia de un Program Tempus, prin intermediul căruia am putut colabora strâns în crearea şi dezvoltarea proiectului nostru educaţional cu universităţi şi facultăţi din mai multe ţări din Europa. Practic, planul de învăţământ al facultăţii noastre este rezultatul unei colaborări internaţionale cu Ecole Naţionale Superieure d'Agriculture Rennes, Franţa, Universita degli Studi din Firenze, Italia, Universitatea din Gent, Belgia, Universitatea din Atena, Grecia, şi Universitatea din Evora, Portugalia.

Dincolo de aceste avantaje, care au fost principalele provocări cu care v-aţi confruntat în această etapă?

Desigur, ca la orice început, ne-am luptat cu inerentul dezavantaj al ultimului venit pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială. FMIEADR a reuşit însă să îşi câştige rapid un loc în rândul facultăţilor din cadrul USAMV, graţie faptului că a răspuns din start unei cerinţe stringente din piaţă – aceea că este nevoie de o inserţie solidă de studii economice la nivelul specialistului în ştiinţe agronomice.

Confirmarea faptului că accentul pus pe disciplinele economice în curricula reprezintă un element-cheie a venit prin creşterea semnificativă a gradului de absorbţie al absolvenţilor noştri pe piaţa muncii.

În ce domenii lucrează absolvenţii FMIEADR?

Absolvenţii FMIEADR sunt prezenţi, preponderent, în companiile din agrobusiness-ul local – unde absolvenţii din primele serii ocupă deja poziţii de top şi middle management –, în sectorul de stat şi în cadrul structurilor asociative din agricultură – precum Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Confederaţia Naţională ProAgro, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), în bănci, în asigurări, în retail, la producătorii de input-uri agricole etc., dar și în domenii care au o legătură mai mult sau mai puţin directă cu agricultură. Acestora li se adaugă absolvenţii care şi-au dezvoltat deja propriile afaceri şi cei care lucrează în afacerile de familie, în care componenta economică a început să devină din ce în ce mai importantă.

Cum a evoluat numărul de candidaţi ai facultăţii?

Fiind o facultate tânără, începuturile au fost dificile – a trebuit să ne facem un loc pe piaţă şi să convingem potenţialii candidaţi că avem o ofertă educaţională competitivă, care răspunde unor nevoi reale. Am reuşit să depăşim relativ rapid pragul reticenţei la nou şi numărul de candidaţi a crescut. Astfel, dacă în prima serie am avut doar 25 de studenţi, acum discutăm la nivelul facultăţii de două specializări de licenţă (Inginerie economică în agricultură şi Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism), ceea ce la nivel de licenţă înseamnă aproximativ 2.200 de studenţi şi încă 500 de studenţi la master. Competitivitatea ofertei noastre educaţionale a fost confirmată încă de la finalul anilor ‘90, când am adăugat facultăţii de la Bucureşti – în cadrul căreia avem ambele specializări de licenţă – două filiale înfiinţate la Slatina şi la Călăraşi, unde specializarea de licenţă este cea de Inginerie economică în agricultură. În paralel cu creşterea numărului de studenţi, a crescut şi echipa facultăţii, care în prezent a ajuns la 60 de persoane, precum şi dotările de care dispunem – săli multimedia, reţele de calculatoare etc. – găzduite într-o clădire nouă, dată în folosinţă în 2008. Acestora li se adaugă o locaţie de practică la Bran, unde studenţii noştri iau contact cu problematica specifică agroturismului, iar prin dotările de care dispunem încercăm să îi familiarizăm cu realităţile agriculturii româneşti, dar şi cu potenţialul agroturistic al ţării.

În condiţiile în care componenta economică are o pondere destul de mare, cât de importantă este practica în cadrul FMIEADR?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite