Revista >> Noiembrie - Decembrie 2013 [Nr.160] >> Industry watch

Autoritățile locale pun piedici operatorilor telecom

Luiza Sandu

02 Decembrie 2013

Mult aşteptata Lege nr.154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice publicată cu un an în urmă a creat mari aşteptări în rândul industriei. A îndeplinit ea într-adevăr aceste aşteptări? La un an de la aplicarea ei, au apărut și inerentele probleme, asupra cărora operatorii telecom au atras atenția în cadrul unui eveniment organizat de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii) la începutul lunii noiembrie.

După 7 ani petrecuți în Parlament, Legea infrastructurii a fost adoptată anul trecut. Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice din România este împiedicată însă de ineficienţele sau blocajele asociate nu numai cu construirea de noi infrastructuri (conducte, stâlpi, piloni, antene, turnuri etc.), ci şi cu utilizarea infrastructurii deja disponibile.

Printre aceste obstacole se numără în special: lipsa de coordonare a lucrărilor civile în momentul realizării unei noi infrastructuri sau a reabilitării uneia existente; procesul lung şi birocratic de acordare a autorizaţiilor administrative, cum ar fi autorizaţiile de construire; dificultăţile cu care se confruntă operatorii la obţinerea drepturilor de acces pe proprietatea publică sau privată; barierele în calea dezvoltării reţelelor în interiorul clădirilor; implementarea la scară limitată sau costurile ridicate ale utilizării partajate a infrastructurii fizice existente, controlate de operatorii de comunicaţii sau de furnizorii de utilităţi.

„Pentru operatori e foarte important ca accesul la domeniul public pentru construirea de rețele să fie facil. Există câteva sute de primării care au stabilit condițiile de acces pe domeniul public, însă problema majoră este că acele primării au înțeles modalitatea de stabilire a tarifelor pentru accesul la domeniul public într-un mod propriu. Taxele afișate pe site-ul ANCOM prin hotărările consiliilor locale ale primăriilor sunt mari. Practic, am rezolvat o problemă – autoritățile locale încep să conștientizeze importanța rețelelor și a internetului pentru viețile oamenilor, însă nu conștientizează că și nevoia pe termen scurt de bani ar putea să contrabalanseze în mod negativ dezvoltarea rețelelor pe termen lung. Taxe de ordinul a 2-3 lei pe metru liniar pe an, convertite în echivalentul pe lună, ar ajunge la 60-80 de euro pe km pe lună. Autoritățile locale vor să perceapă aceeași taxă ca Netcity, dar nu pun la dispoziție decât terenul. Vrem ca ANCOM să aibă mai multe atribuții, poate prin modificarea legii, astfel încât să creeze un model de calcul pe care primăriile, ulterior, să-l aprobe în beneficiul utilizatorului final. Rețelele de telecomunicații ar trebui să fie de utilitate publică, așa cum sunt energia electrică, gazul, apa. Ce se întâmplă când avem o avarie și ce spun utilizatorii când nu le merge internetul în momentul de față? Percepția consumatorilor s-a schimbat foarte mult, ei văd internetul ca pe un serviciu universal pe care nu sunt dispuși să-l piardă în detrimentul altor utilități”, a declarat Valentin Popoviciu, Director de Dezvoltare în cadrul RCS & RDS.

Dorin Odiațiu, Director Public Affairs, Partnerships and Wholesale la Orange România, consideră că prin această lege au fost luate niște măsuri care ajută mult industria, însă mai sunt de făcut câțiva pași pentru ca aceste măsuri să fie implementate și să asigure un cadru coerent și previzibil: „Mă refer aici la tarifele de acces care au fost publicate de unele autorități locale. Pentru aceeași prestație, respectiv accesul pe proprietatea publică, avem tarife care variază foarte mult. Mai mult decât atât, există și tarife supraterane, în condițiile în care legislația actuală interzice amplasarea infrastructurii supraterane. E un semn clar al gradului de confuzie care încă există în aplicarea acestei legi. Aș mai vrea să amintesc Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Procedura deja greoaie de obținere a autorizațiilor se complică și mai mult în condițiile în care orice modificare minoră la nivelul echipamentelor noastre declanșează, conform legislației, un nou proces de autorizare la toate nivelele, care ține același număr de săptămâni, luni, ca și instalarea unui echipament nou. De asemenea, o altă problemă cu legea privind autorizarea lucrărilor de construcții e legată de OG 34/2013, care interzice scoaterea din circuit a pășunilor. Este un subiect care pare derizoriu, însă aceste pășuni care nu mai pot fi scoase din circuit, conform Legii 50 la care făceam referire, trebuiau scoase din circuit când cineva dorea să-și amplaseze un pilon. Ca atare, combinația celor două paragrafe din legislație ne interzice să instalăm un pilon sau o antenă în afara unei localități, în mare parte împrejurimile acelei localități fiind pășuni. Credem că dezvoltarea aeriană ar trebui să fie permisă în mediul rural pentru că este mai eficientă și aduce economii de cost și, în final, rapiditate în dezvoltarea de rețele.”

Regulamentul Parlamentului European – soluție la problemele românești?

Infrastructura de bandă largă de mare viteză reprezintă coloana vertebrală a serviciilor de telecomunicaţii şi este considerată elementul de bază al construcţiei pieţei unice digitale europene. Pentru a sprijini dezvoltarea acestei infrastructuri, în contextul problemelor ridicate de multitudinea de norme şi practici administrative naţionale şi regionale, Comisia Europeană a propus un proiect de regulament privind reducerea costurilor pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză. Propunerea Comisiei se axează pe definirea unor drepturi și obligații specifice, obiectivul acesteia fiind reducerea costurilor şi sporirea eficienţei instalării infrastructurii de comunicaţii electronice de mare viteză prin extrapolarea celor mai bune practici existente în Statele Membre.

Cătălin Buliga, Chief Technical Officer UPC România, crede că propunerea de regulament a Parlamentului European ar rezolva o parte din problemele cu care operatorii se confruntă în prezent, pentru că ar da mai multă putere ANCOM-ului.

„Astăzi investim foarte mult în lucruri care sunt deja acolo și mă refer la acțiunile de migrare în underground, care au început în toate orașele, folosindu-se de contextul legislativ actual. Este absolut păcat să fim forțați să investim pe un termen foarte scurt sume foarte mari pe niște rețele care deja sunt aliniate la direcția în care dorim să fim în 2020. Am putea foarte bine să folosim acele investiții și cadrul actual pentru a ne duce în zone care nu beneficiază de serviciul de broadband pe care ni-l dorim pentru toți românii. N-aș vrea să fiu înțeles greșit, este vorba despre viteza cu care se întâmplă astfel de migrări și de felul în care ne sunt cerute. Pe de o parte, înțelegem poziția autorităților locale care ne cer un oraș curat, fără cabluri pe stâlpi, însă e cu totul altceva să primești o notificare ca în 2 săptămâni să migrezi toată rețeaua din orașul X în subteran”, spune reprezentantul UPC România.

Emmanuel Sordet, Director Executiv Relații ale Romtelecom și Cosmote România, subliniază faptul că în acest mediu, în care operatorii se confruntă cu presiunea menținerii afacerii profitabile, continuând să ofere cele mai bune servicii consumatorilor români, autoritățile ar trebui să aibă misiunea de a stabili un mediu prietenos pentru a facilita accesul consumatorilor la cele mai noi tehnologii și să permită operatorilor continuarea investițiilor.