Revista >> Decembrie 2013 - Ianuarie 2014 [Nr. 161] >> Cover Story

USAMV Bucureşti, mediu fertil pentru creşterea performanţelor învăţământului agronomic

Alexandru Batali

17 Decembrie 2013

Susţinută de cei pentru care a rămas un mod de viaţă, agricultura începe să aibă o pondere din ce în ce mai mare în creşterea economică a României şi în materializarea demersului dezvoltării rurale durabile. Este o realitate confirmată de statisticile oficiale şi susţinută de ridicarea nivelului învăţământului de specialitate. Prof. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, ne-a oferit o analiză complexă a modului în care instituţia pe care o conduce contribuie efectiv la acest reviriment, creşterea indicatorilor de performanţă la nivelul învăţământului agronomic fiind o misiune asumată necondiţionat şi onorată pasionat.

Cum a evoluat în decursul ultimilor ani USAMV Bucureşti în peisajul învăţământului superior românesc?

Drumul parcurs de învăţământul românesc, în general, şi de cel superior, în special, după 1990, a fost destul de sinuos. Evoluţia economiei, apariţia unor profesii noi, generate de dezvoltarea serviciilor, intrarea investitorilor străini în economia românească etc., au determinat schimbări profunde şi în învăţământul superior. Fiecare universitate publică din România a căutat să se adapteze noilor situaţii, dar să menţină şi un nivel ridicat de exigenţă pentru asigurarea unei formări de calitate. USAMV Bucureşti nu a făcut excepţie. Istoric vorbind, şcoala de învăţământ superior agronomic de la Bucureşti a avut întotdeauna un foarte bun renume, legat de nivelul de formare al studenţilor în fiecare din domeniile şi specializările sale. Din 1994 au fost dezvoltate facultăţi şi specializări noi, s-au introdus cele trei cicluri de studii caracteristice Procesului Bologna, s-a dat din ce în ce mai multă importanţă cercetării ştiinţifice, relaţiilor internaţionale, mobilităţii cadrelor didactice şi studenţilor etc. În cadrul Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din România, a cărei Preşedinţie este deţinută în prezent de către universitatea noastră, există şi colaborare dar şi competiţie, ceea ce este un lucru foarte bun şi foarte motivant.

Obiectivele majore ale celor patru universităţi de profil din ţară, aşezate într-o manieră strategică la nivel naţional, sunt relativ asemănătoare. Ele sunt legate de oferta educaţională şi de calitatea învăţământului, de cercetarea ştiinţifică, de oferta de servicii orientate spre comunitate, de relaţiile internaţionale. Totuşi, fiecare universitate, luată separat, se caracterizează printr-un grad înalt de specificitate, generată de nivelul de dezvoltare al bazei materiale şi de caracteristicile patrimoniului, de numărul de facultăţi şi specializări pe care le dezvoltă, de numărul de studenţi şi de absolvenţi, dar, mai ales, de direcţiile de dezvoltare şi de obiectivele pe care şi le propune fiecare pe termen mediu şi lung.

Care sunt principalele evoluţii pozitive înregistrate în cadrul USAMV Bucureşti în ultimul an?

Principalele direcţii de dezvoltare ale USAMV Bucureşti sunt asociate învăţământului, cercetării ştiinţifice şi antreprenoriatului. Pentru a urma aceste direcţii şi a obţine rezultatele dorite conform strategiei USAMV Bucureşti, acţionăm cu atât de multe forţe şi resurse câte ne permite această perioadă, în primul rând în zona obiectivelor de investiţii, menite să contribuie la dezvoltarea capacităţii instituţionale şi vizând deopotrivă formarea teoretică şi practică a studenţilor, cercetarea ştiinţifică, viaţa studenţilor în fiecare dintre cele două campusuri (Agronomie – Herăstrău şi Medicină Veterinară – Splaiul Independenţei). Unele dintre acestea vor fi finalizate în perioada imediat următoare (e.g. Centrul de cercetări HORTINVEST cuprinzând şi noile sere), iar altele continuă şi în anul următor (e.g. clădirea Facultăţii de Biotehnologii, un nou cămin pentru studenţi, Spitalul de animale mici, Laboratorul de agroturism, refacerea faţadei Clădirii Rectoratului la un nivel conform din punct de vedere arhitectonic şi multe altele).

Cât de vizibil este revirimentul agriculturii româneşti la nivelul candidaţilor la admitere, al absolvenţilor şi doctoranzilor?

Ne-am bucurat aproape în mod constant de un număr mare şi foarte mare de candidaţi la majoritatea programelor de studii de licenţă şi de master pe care le oferim. În 2013 am avut o sesiune de admitere de excepţie, peste nivelul celor din anii anteriori, care, la rândul lor, au fost la un nivel bun şi foarte bun. Faţă de anii precedenţi s-a înregistrat o creştere remarcabilă a numărului de candidaţi care au optat pentru specializările oferite de Facultatea de Agricultură. Aceasta reflectă faptul că societatea românească şi tinerii sunt adaptaţi şi activi în economia de piaţă. Acest ton a fost dat şi de pătrunderea informaţiei privind noua Politică Agricolă Comunitară pentru perioada 2014-2020 şi de oportunităţile generate pentru agricultura românească. Pe lângă Facultatea de Agricultură, un număr foarte mare de candidaţi s-a înregistrat şi la Facultăţile de Biotehnologii şi Medicină Veterinară (programe de studiu la care întreaga capacitate de şcolarizare – locuri finanţate de la buget şi locuri cu taxă – a fost acoperită încă din prima sesiune de admitere, înregistrându-se un mare număr de candidaţi înscrişi pe aşa-numitele “liste de aşteptare”). În privinţa absolvenţilor, atât la programele de licenţă, cât şi la cele de masterat, am avut o medie bună de absolvire, iar în privinţa doctoratului lucrurile stau oarecum diferit, datorită modului în care se desfăşoară programele de studii de doctorat. Astfel, în cadrul proiectelor de finanţare a burselor doctorale, anul acesta s-a finalizat un nou ciclu de studii pentru doctoranzii în domeniul Ingineriei şi Managementului Resurselor Vegetale şi Animale, care au şi susţinut public tezele de doctorat, urmând ca anul viitor doctoranzii în domeniul Medicină Veterinară să susţină public tezele de doctorat. Este vorba despre o evoluţie foarte bună şi putem spune că avem doctoranzi de succes.

Cum a evoluat gradul de absorbţie al absolvenţilor la nivelul pieţei de muncă?