Revista >> Numarul 83 [Martie 2006] >> Cercetare

Programe europene, participare romaneasca, perspective comune

Alexandru Batali

04 Aprilie 2006

Prin lansarea Programului Cercetare de Excelenta, in mai 2005, entitatilor din Romania le este oferit cadrul si resursele financiare pentru a-si crea sau consolida capacitatea de a face fata rigorilor viitorului program cadru. Una dintre componentele programului este de promovare a participarii la programele europene si internationale de cercetare. O initiativa deosebita consta in posibilitatea de a finanta din 2006 si proiectele in care vor fi invitati sa lucreze in Romania cercetatori de top mondial.

Cum sunt stimulate companiile din diverse domenii de activitate pentru a-si dezvolta departamente proprii de cercetare si pentru a intra in programe de cercetare internationale?

In ce priveste resursa umana la nivel national, in perioada 1993 – 2003 s-a inregistrat o tendinta de descrestere a numarului total de personal pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata in sectorul intreprinderi. Comparand (date 2003) cu media tarilor din UE (15 tari) rezulta ca sectorul guvernamental al CD in Romania are totusi o pondere de peste doua ori mai mare in Romania (24,3%) fata de media tarilor din UE (13,4%). In acelasi timp, sectorul invatamantului superior are o pondere in Romania de 32%, in timp ce in tarile UE detine 36,5%, in SUA 14,7% iar in Japonia 25,5%. Sectorul intreprinderi detine o pondere de numai 43,7% comparativ cu EU 25 - 49%, SUA – 80,5%, Japonia - 67,9%.
Descresterea numarului personalului a determinat o crestere a mediei de varsta a acestuia, fenomenul de exod al creierelor fiind nu numai catre alte sectoare ci si, ingrijorator, catre alte tari.
Resursa umana pentru cercetare, stimularea intensiva a activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare desfasurate de catre sau in sprijinul agentilor economici, introducerea mai rapida si utilizarea extinsa a tehnologiilor avansate si dezvoltarea activitatilor CD in intreprinderi, sunt prioritati si, prin programele derulate de ANCS (Plan national, programe nucleu, Cercetare de excelenta, INFRATEH), li se acorda importanta cuvenita. Dar aici este vorba de un mix de politici care trebuie sa contribuie la dezvoltarea si consolidarea in piata a intreprinderilor, la cresterea cheltuielilor pentru CDI efectuate de acestia, pentru a atinge tinta de minim 2% din PIB pana in 2010 in toate sectoarele economice, pe baza unui parteneriat mai puternic intre institutiile de cercetare-dezvoltare, universitati si intreprinderi. Aici ma refer la politica industriala, masuri financiare si fiscale si trebuie sa remarc buna cooperare si sprijinul primit in special din partea Ministerului Finantelor Publice.

PC6 se apropie de final. Ce concluzii se contureaza pentru aria cercetarii romanesti la sfarsitul acestui program?

In primul rand, ca este o competitie dura, careia nu-i pot face fata decat cei care detin competente deosebite, recunoscute de partenerii externi.
Atat din analiza datelor de care dispunem cat si din discutiile purtate cu manageri de unitati de cercetare, cercetatori, evaluatori si persoane care lucreaza in punctele de contact, rezulta ca pentru sistemul CDTI romanesc principalele probleme ale participarii la PC au fost legate de slaba angrenare a participarii cercetatorilor in PC 6, accesul foarte restrans al cercetatorilor romani la consortiile europene de varf, imbatranirea personalului de cercetare si gradul redus de adaptare a acestuia la cerintele unei confruntari pe planul excelentei la nivel european, ponderea foarte redusa a managerilor cu experienta de cercetare internationala. As dori sa dau un singur exemplu : in timp ce in Slovenia fiecare profesor universitar trebuie sa scrie doua propuneri de proiect european pe an, pentru Romania revine numai o propunere la 4,4 doctori in stiinte. O parte din solutiile la aceste probleme sunt oferite de Programul Cercetare de excelenta care a demarat in mai ianuarie. Alte masuri luate sunt cele legate de intarirea capacitatii institutionale in domeniul cercetarii (manageri, legislatie simpla, clara si stabila, continuitate si profesionalism in participarea in sistemul organizatiilor si programelor de integrare Europeana, asigurarea bunei functionari a Oficiului de legaturi cu Comisia de la Bruxelles), stimulente pentru cresterea investitiilor private in cercetare, buna functionare a parteneriatului public-privat si a colaborarii intre universitati-institute de cercetare si industrie.

Ce beneficii rezulta din participarea la proiectele europene in general si la PC6, PC7 in special?

In primul rand, parteneriate de cel mai inalt nivel, de excelenta. Marca europeana da recunoastere si prestigiu. Un mediu de lucru competitiv care stimuleaza cresterea competitivitatii. Si, nu cel mai important aspect, banii, atat din finantarea proiectelor cat si din valorizarea rezultatelor obtinute.