Revista >> Martie - Aprilie 2014 [Nr. 163] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea românească, un laser de mare putere încă nefuncţional

Alexandru Batali

27 Martie 2014

Test de personalitate fără veleităţi profesionale şi joc vechi de societate, chestionarul lui Proust a devenit mai cunoscut prin aplicarea sa de către Bernard Pivot în cadrul emisiunii "Bouillon de culture". Pornind de la acest model clasic, am creat un formular complet adaptat, menit să restituie imaginea cercetării româneşti prin ochii unor personalităţi care se dezvăluie totodată pe sine, prin raportare la acest domeniu. Prof. dr. Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), este invitatul acestei ediţii.

1. Principala dumneavoastră calitate

Foarte muncitor şi cu simţul datoriei. Cel puţin în ştiinţă, în spatele oricărei creaţii stă multă muncă. Dacă munceşti cu simţul răspunderii, întotdeauna, mai devreme sau mai târziu vor apărea şi rezultatele şi satisfacţia lucrului împlinit. Bineînţeles, munca în sine nu este suficientă în cercetare. Ea trebuie să meargă în tandem cu organizarea, cu planificarea, cu aplicarea unor reguli foarte clare şi analiza permanentă a diverselor opţiuni.

2. Principalul defect

Din dorinţa de a rezolva lucrurile sunt, uneori, tentat să iau decizii înainte să analizez în profunzime toate aspectele. Îmi recunosc o anumită lipsă de diplomaţie în relaţiile umane, spunând prea direct anumite lucruri şi ripostând imediat, aspect considerat negativ în România, unde dacă nu-ţi ascunzi părerile personale şi sentimentele rişti să te expui şi să pierzi mult. Rămân însă adeptul lucrurilor spuse pe nume, chiar dacă această abordare abruptă este, de cele mai multe ori, percepută ca un defect. Totodată, experienţa m-a învăţat că o abordare graduală, în care îţi explici amănunţit punctul de vedere poate ajuta interlocutorul să înţeleagă mai bine ce gândeşti.

3. Deviza după care vă călăuziţi în profesie

Cinstea înainte de toate, indiferent de consecinţe. Pentru cercetători este vitală, mai ales în situaţiile în care experimental se dovedeşte că ideea în care cred este greşită, situaţie în care trebuie să-şi recunoască “înfrângerea”.

4. Trăsătura pe care doriţi să o întâlniţi la un cercetător

Sunt mai multe. Să fie îndrăzneţ, extrem de harnic şi, bineînţeles, cinstit. Nu în ultimul rând, trebuie să aibă talent, să aibă chemare, să-i placă ce face. Foarte important este să nu fie frustrat, să-şi găsească locul într-o comunitate, să devină util în cadrul ei.