.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Resursele minerale nonenergetice, o prioritate strategică europeană
Metalele high-tech reprezintă elemente vitale pentru susţinerea şi dezvoltarea industriei moderne şi sunt indispensabile dezvoltării tehnologiilor complexe. Sectoarele care utilizează resurse şi metale high-tech generează la nivelul UE o valoare adăugată de 1,324 miliarde €/an, angajând o forţă de muncă de peste 30 de milioane de lucrători. Importanţa exponenţială a acestor resurse non-energetice şi a metalelor generează însă o permanentă competiţie la nivel mondial.
Producţia UE este dependentă în proporţie de 70% de resurse minerale şi de metale. Însă numai 29% din cererea de resurse necesare obţinerii metalelor din Europa este acoperită, în timp ce 40-60% din necesar este asigurat prin reciclarea deşeurilor.
Perspectivele sunt îngrijorătoare la nivel european: exportul deşeurilor a crescut cu 125%, în timp ce importurile au scăzut cu 40%, iar ţările care deţin cantităţi mari de resurse (China, India, Australia etc.) condiţionează exportul prin oferirea de produse şi echipamente cu conţinut de metale high-tech şi nu de metale pure, minereuri sau concentrate.
La momentul actual, UE se confruntă cu probleme majore în importul a cel puţin 14 materii prime critice (restricţionate de furnizori din motive politice, economice, concurenţiale). Acestor dificultăţi li se adaugă cele generate de creşterile imprevizibile ale preţurilor unor resurse, cu influenţe imediate asupra competitivităţii.
Priorităţile UE
În acest context, politica Uniunii Europene este de reducere a dependenţei de sursele de materii prime şi metale. Astfel, Strategia Europa 2020 („Europe 2020 Strategy - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth“) are în vedere:
• Explorarea, exploatarea şi valorificarea resurselor;
• Creşterea gradului de reciclare;
• Substituţia materialelor prime critice;
• Dezvoltarea strategiei de cooperare internă a UE şi a relaţiilor bilaterale cu alte state, precum SUA, Japonia, Australia.
• „Strategic Implementation Plan“, dezvoltat şi implementat la sfârşitul lui 2013.
„HORIZON 2020“ prevede alocarea a 383 miliarde € pentru proiecte CDI la capitolul „creştere durabilă şi resurse“. Iar „Roadmap for Resource-Efficient Europe“ (ec.2011/2056-INI) şi „Strategic Research, Innovation and Technology Roadmap“ (ETP-SMR, Bruxelles, iunie 2013), pilonii dezvoltării politicii de CDI în domeniu, preconizează:
• Lărgirea bazei de date privind identificarea, exploatarea şi valorificarea resurselor primare şi secundare, în special a celor cu conţinut de materiale (metale) critice, utilizând tehnologia 4D şi tehnica „căutării“ prin sateliţi;
• Obţinerea directă din resurse de materiale noi cu valoare adăugată mare prin aplicarea de tehnologii inovative, cu scădere accentuată a amprentei de carbon şi a impactului ecologic;
• Substituţia materialelor (metalelor) critice (parţială sau totală), testarea noilor materiale şi obţinerea de produse, instrumente şi echipamente performante din noile materiale;
• Poziţionarea UE ca lider mondial în domeniul reciclării materialelor (metalelor) critice din resurse secundare şi din cele aflate în situaţia de „end of the life“ prin aplicarea noului principiu al „managementului materialelor“.
În acest context, educaţia şi specializarea vor fi obligatorii pentru creşterea gradului şi eficienţei inovării, ceea ce va întări legătura între universităţi-institute şi industrie şi va genera oportunităţi de creare de noi locuri de muncă.
Strategia României
Parerea ta conteaza: 
