.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Pro şi contra recentelor finanţări ale companiilor IT
Discuţiile despre finanţarea companiilor IT, care primesc ajutor din partea statului pentru înfiinţarea unor noi locuri de muncă, s-au reaprins zilele trecute, când Siemens şi Ness au intrat în program cu valori de aproximativ 11 milioane de euro, conform datelor oficiale. Subiectul a inflamat piaţa, după ce la începutul anului a stârnit vii polemici anunţul Ministerului de Finanţe că statul va finanţa cu 67 de milioane de euro o serie de companii IT pentru deschiderea unor proiecte care vor genera peste 3.000 de locuri de muncă.
Bun pentru că va atrage o serie de investiţii, acest program riscă însă să destabilizeze piaţa muncii, pentru că va face mai atractive ca ofertă salarială companiile implicate. O strategie naţională pentru atragerea investiţiilor în Centre de Suport/R&D/BPO este utilă, există şi în alte ţări, dar trebuie făcută cu ceva mai mult discernământ din partea autorităţilor.
Principalul reproş adus programului este defavorizarea angajatorilor locali, care pierd teren în faţa multinaţionalelor pe o piaţă foarte solicitată, unde programatorii se găsesc greu şi sunt relativ scumpi. Având în vedere că multe dintre centrele anunţate vor fi în diverse oraşe din ţară, companiile IT locale vor avea o problemă majoră în asigurarea forţei de muncă sau a profitabilităţii dacă, pentru păstrarea angajaţilor, vor fi nevoite să crească nivelul salariilor. Aceste decizii se vor reflecta în costul produselor şi serviciilor, care, evident, vor fi suportate de către clienţi şi vor face şi mai puţin atractive produsele informatice locale, pe o piaţă fără prea mare apetit pentru investiţii în IT.
Pe de altă parte, susţinătorii programului consideră că beneficiarii subvenţiilor nu sunt în concurenţă directă cu furnizorii locali de IT, pentru că serviciile pe care le vor presta sunt pentru consum propriu (în interiorul organizaţiei) sau către clienţi externi, iar noile facilitaţi nu deservesc diviziile comerciale locale. Mai mult, aceste companii vin oricum cu un „brand awareness“ destul de ridicat, ca angajatori.
De asemenea, Ministerul de Finanţe afirmă că sumele cu pricina (circa 19.000 de euro/loc de muncă nou creat) se acordă numai în baza derulării unor proiecte noi sau extinderii celor existente, iar companiile implicate au obligativitatea să păstreze locurile de muncă pentru 5 ani, deci invesţiile nu vor fi chiar atât de volatile. Conform legii, sumele cu pricina se vor plăti eşalonat în perioada 2014-2018 şi vor fi, cel mai probabil, deduceri de impozite. Prin urmare nu pot fi alocate pentru start-up-uri, cum susţin cele mai multe critici, pe motiv că nu există încă în bugetul Finanţelor.
Ar mai trebui spus că vor fi, cel mai probabil, investiţii în centre de Suport/Servicii/R&D, segment pe care România este o piaţă atractivă. Dar nu este singura. Bulgaria şi chiar Ucraina (cel puţin până recent) fac eforturi mari să atragă astfel de proiecte, iar Polonia are o iniţiativă similară, funcţională încă din 2008, în urma căreia ţara a devenit una dintre cele mai atractive pieţe pentru investiţiile în centre de Suport/BPO/Share Services.
Discuţia suportă numeroase argumente, însă o bună parte din industria IT locală se aşteaptă ca acest program să aibă un impact negativ asupra pieţei muncii şi reproşează autorităţilor că nu au avut în vedere acest aspect şi favorizează multinaţionalele.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
