Revista >> Mai - Iunie 2014 [Nr. 165] >> Lumea Geospatiala

Bilanţ SNRI – trecut, prezent şi viitor

Luiza Sandu

10 Iunie 2014

Probabil că sunteți deja familiarizați cu informațiile pe care le-ați citit în paginile revistei noastre referitor la unul din proiectele geospațiale cele mai de succes de pe plan local: Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor (SNRI). Gândit ca instrument de colectare şi gestiune la nivel naţional a tuturor incidentelor la care intervine Poliţia Română, acest sistem a devenit reprezentativ în special din punct de vedere al maturizării unui sistem geospațial, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Astfel că, după doi ani de utilizare intensivă a SNRI la nivel național, era momentul realizării unui bilanț.

Mai mult decât un instrument de creștere a eficienței poliției române, SNRI este și o resursă de bune practici atât pentru instituții similare din alte țări europene, cât și pentru alte instituții aflate sub umbrela Ministerului Afacerilor Interne. Detalii despre acest subiect veți afla însă în numărul din iunie al revistei noastre.

Înainte de SNRI

Demarat în 2009 – ințial un pilot la nivelul Poliţiei Capitalei –, proiectul a fost încheiat în luna martie 2012 şi dat în utilizare efectivă din 15 aprilie 2012, fiind extins la nivel naţional.

„Bunicul“ SNRI este însă proiectul implementat în județul Constanța „Litoral 2006 - Maparea criminalității“, coordonat de Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor din cadrul IGPR, pe baza căruia specialiștii din Poliția Română au știut ce să ceară ulterior de la SNRI. Odată cu SNRI s-a renunțat la 35 de aplicații distincte.

„Cum era înainte de SNRI? Un exemplu relevant este cel personal. În august 2000 am absolvit Academia de Poliție şi timp de 6 ani am lucrat în operativ. Atunci se obișnuia ca toate planurile de acțiune să înceapă cu o perioadă de documentare de o lună de zile, în care trimiteam solicitări de informaţii colegilor din țară. După o lună de zile, le strângeam și le analizam. Acțiunea se întâmpla efectiv abia după 60 de zile de la data în care îți propuseseși să realizezi ceva. Acum, datele fiind disponibile în SNRI poți să treci direct la etapa de analiză. Cred că nu există o unitate de măsură care să cuprindă valoarea adăugată a sistemelor informatice în Poliția Română și cu precădere a celor care colectează date dinamice”, îşi aminteşte Wili Apreutesei, director Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor IGPR.

Înainte de exploatarea propriu-zisă a noului sistem, specialiştii din Poliţia Română au trebuit să standardizeze proceduri, să creeze nomenclatoare (de infracţiuni, de moduri de operare etc.), să atribuie drepturi de acces fiecărui utilizator în parte.

„Tot efortul depus până în mai 2012 a fost doar începutul. Noi am crezut că e greu să facem proiectul, întrucât acesta a presupus un proces de achiziții, contestații ale acestuia etc. Am crezut că această perioadă a fost greul SNRI-ului, după care a urmat etapa validării scenariilor de testare cu toți utilizatorii conform graficului din contract. Am continuat cu o perioadă de back office destul de stufoasă, fără mare vizibilitate la nivel de utilizatori, dar în care a trebuit să punem multe lucruri la punct. Am construit o matrice organizaţională pentru a decide rolurile şi atribuţiile fiecărui utilizator în cadrul SNRI. Fiecare tip de informație colectată în SNRI a început să fie tratată la nivel de rol de acces, iar în prezent avem peste 12 roluri care sunt atribuite în funcție de linia de muncă pe care o are un polițist, de nivelul la care se află în matricea organizațională – local, regional sau național – şi care trebuie actualizate în mod constant, pentru că în Poliția Română sunt angajaţi 55.000 de oameni, care pot ocupa la un moment dat funcții pe diferite linii de muncă”, adaugă Wili Apreutesei.

Exploatarea componentei geospaţiale a informaţiei a fost o premieră în Poliţia Română. „Până la SNRI, din raportările Poliției Române lipsea componenta de geo-referențiere. Se lucra foarte mult pe date alfanumerice.

Acum, SNRI este principalul furnizor de conținut geospațial, iar din perspectiva analizei operaționale, de exemplu, ne permite să realizăm toate tipurile de analiză, fie că discutăm de analiza unui caz de omor și vedem unde sunt zonele în care colegii au punctat diferite probe, fie că vorbim de analize comparative de caz și atunci ne uităm în SNRI după moduri de operare similare ale unor infracțiuni care s-au petrecut într-un areal sau într-un interval de timp. Până la SNRI toate aceste lucruri se făceau consultând cel puțin alte 5-6 sisteme separate. Acum, analizele geospațiale sunt realizate cu tehnologia Intergraph”, mai spune Wili Apreutesei.