.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Front comun pentru consolidarea Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE) în documentele oficiale
Un Simpozion de politica CDI reafirmă importanța TGE pentru competivitatea economică şi viitorul nanotehnologiilor în România
Pe data de 15 mai 2014, în Aula Academiei Române a avut loc Simpozionul “De la excelență la competitivitate: tehnologiile generice esenţiale (TGE)”. Iniţiată de către Centrul de Nanotehnologii din INCD-Microtehnologie sub auspiciile Academiei Române, manifestarea a fost considerată deosebit de oportună. S-a ajuns practic la o unanimitate de păreri privind importanţa TGE pentru Strategia Naţională CDI, în contextul în care o nouă versiune a strategiei naţionale CDI, afişată pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, cât şi Programul Operaţional Competitivitate (www.fonduri-ue.ro, site-ul Ministerului Fondurilor Europene) menţionează pentru prima oară TGE în contextul priorităţilor “specializării inteligente”.
Manifestarea de la Academia Română (detalii la www.romnet.net/nano) dedicată „tehnologiilor generice esenţiale” s-a focalizat, de fapt, asupra a patru din cele şase tehnologii esenţiale şi anume: nanotehnologia, materialele avansate, micro/nanoelectronica şi fotonica, primele două fiind menţionate ca atare în descrierea priorităţilor „specializării inteligente” din Strategia Naţională CDI (versiunea aprilie 2014). Deschizând simpozionul, Acad. Valentin Ionel Vlad, Preşedintele Academiei Române, a punctat următoarele: „Simpozionul de astăzi va aduce noi clarificări pentru identificarea acestor excelențe din ţara noastră, cât şi pentru evoluţia, susţinerea lor în timp, pentru a aduce recunoaştere şi progres social-economic. Susţin în continuare cele patru tehnologii esenţiale: materialele avansate, a căror absenţă inițială din strategie constituia o mare lacună, nanotehnologiile, micro şi nano electronica şi fotonica, care la drept vorbind stă la baza progresului proiectului ELI de la Măgurele”. 
Prof. Dr. Ing. Tudor Prisecaru, Secretar de Stat, Departamentul CD al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), a subliniat, printre altele: „Domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic din 2014 – 2020 cuprind un anumit capitol numit eco-nano-tehnologii şi materiale avansate. Nu e mai puţin adevărat că domeniul de nanotehnologii, nanomateriale poate fi inclus şi în celelalte capitole şi anume: tehnologia informaţiei, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice ş.a.m.d. Chiar ar trebui să milităm pentru ca studiile respective să fie incluse şi în domeniile acestea, ținând cont de realizările pe care le-am observat în ultima vreme legate de producerea energiei electrice pe cale fotovoltaică, într-un mod total revoluţionar, utilizând nanotehnologii”. Acest pasaj arată că, în concepţia MEN, nanotehnologiile pot fi interpretate în sens larg, ca incluzând nanoelectronica şi fotonică. Mai mult, TGE sunt importante pentru toate cele patru priorităţi ale specializării inteligente, lucru care ar trebui, fără îndoială, să se reflecte în viitorul Plan Naţional CDI (2014-2020). Această abordare a fost de importanță crucială pentru concluziile simpozionului.
Potențialul TGE pentru formarea de clustere regionale
A urmat o prezentare extrem de interesantă a doamnei Gabriela Pîrvu, Consilier superior în Ministerul Economiei, DPIC, intitulată „Iniţiativele de tip cluster – instrumente de creștere competitivă” şi prezentată cu motto-ul "Viziunea fără acţiune este un vis (cu ochii deschişi). Acţiunea fără viziune este un coşmar” (Proverb japonez). S-a pornit de la Strategia Națională pentru Competitivitate, un demers asumat prin Programul Național de Reformă 2011-2013, elaborând viziunea (obiectivul strategic): Dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe încredere, eficiență și excelență și să plaseze România în primele 10 economii la nivel european. Prezentarea s-a referit la câteva direcţii de acţiune în cadrul acestei strategii, insistând asupra rezultatelor obţinute în domeniul clusterelor (53 formate la nivel naţional, dintre care 5 au primit deja o recunoaştere internaţională pe baza unui audit) şi perspectivelor de finanţare. Remarcăm în această ordine de idei faptul că (în conformitate cu EU Research and Innovation Performance Report, 2013) România are potenţial pentru clustere regionale în domeniile TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), nanoștiinte şi nanotehnologii, automobile, securitate şi noi tehnologii de producţie. Se observă că există astfel de clustere pentru micro-nanoelectronică şi nanotehnologii în sectoarele industria automobilului, TIC (sisteme de securitate) şi energie solară. Între timp a apărut şi clusterul regional în fotonică şi materiale avansate legat de „Extreme Light Infrastructure” (cluster care a participat, de altfel, la Simpozion).
Există potenţial pentru TGE în cercetarea de excelență din România?
La această întrebare au încercat să dea un răspuns un număr de institute de cercetare: un institut al Academiei Române (Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iaşi) şi şase institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare coordonate de Ministerul Educaţiei Naţionale (INCD - Fizica Materialelor, INCD - Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, INCD - Fizică Tehnică din Iaşi, INCD - Microtehnologie, INCD - Metale Neferoase și Rare, INCD - Inginerie Electrică: ICPE-CA). Întrebare cu atât mai incitantă, cu cât TGE se bazează pe cercetare multi/interdisciplinară, iar în lista de mai sus se află un institut de chimie, trei de fizică, două institute cu orientare industrială şi – în fine - INCD-Microtehnologie, cu orientare spre micro-nano-biotehnologii şi care îşi propune obiectivul ambiţios de a fi un integrator pentru (unele) TGE. Prezentările făcute se găsesc in extenso pe site-ul www.romnet.net/nano. Toate aceste institute au beneficiat de investiţii recente în infrastructura de cercetare (fonduri structurale, programele europene). Remarcăm disponibilitatea pentru cooperare a institutelor de fizică şi de chimie. ICMPP combină cercetarea fundamentală în ştiinţa polimerilor cu cea aplicativă legată de tehnologii industriale şi cu oferta de servicii. INCD-FT este focalizat pe materiale magnetice, realizând senzori utilizaţi de firmele străine, în timp ce INCD-FLPR şi INCD-FM pot oferi tehnologii şi/sau noi dispozitive realizate cu materialele pe care le studiază. Cu diferenţe de abordare, toate institutele de mai sus au făcut sau încearcă să facă pasul spre aplicarea rezultatelor cercetării, colaborând cu firme din ţară sau din străinătate.
De la viziunea SNCDI la viața reală: care sunt așteptările legate de TGE?
Parerea ta conteaza: 
UE accelerează inovarea. Ce face România?
