Revista >> Mai - Iunie 2014 [Nr. 165] >> Cercetare & Invatamant superior

Inovarea prin politici de cercetare şi învăţământ superior, o şansă pentru dezvoltarea inteligentă a României

Luiza Sandu

11 Iunie 2014

„Acesta a fost primul proiect implementat de UEFISCDI prin Programul Operaţional «Dezvoltarea capacităţii administrative». Când eram membri ai secretariatului Bologna am fost în situaţia de a furniza informaţii relevante pentru implementarea unor decizii şi atunci am constatat că există o lipsă reală a unor date coerente despre învăţământul superior. Nu avem analize de sistem pe care decidenţii să-şi poată baza deciziile şi sunt puţine instrumente pe care decidenţii le pot folosi în activitatea lor. Am implicat peste 15 universităţi, deşi proiectul nu prevedea iniţial universităţile ca parteneri. O primă componentă asupra căreia ne-am aplecat a fost aceea de culegere şi analizare a datelor din învăţământul superior. Astfel, pe lângă o serie de nomenclatoare, am dezvoltat o platformă care să ajute la culegerea datelor şi să vină în ajutorul universităţilor. Totodată, am încercat să dezvoltăm şi o serie de instrumente de analiză a acesteia, de aceea am achiziţionat un soft GIS utilizat pentru a crea, stoca și prelucra informații distribuite spațial şi softul I2 de la IBM, care poate să ne ajute în analizarea datelor”, a precizat Cezar Hâj, expert UEFISCDI.

În momentul de faţă nu există un sistem informatic integrat care să ajute la colectarea datelor şi să genereze informaţii utile în fundamentarea politicilor educaţionale din învăţământul superior. Mai mult, la nivel naţional există mai multe exerciţii de raportare (de la nivelul instituţiilor de învăţământ superior) şi colectare la nivel naţional pentru acelaşi tip de date, abordare consumatoare de timp şi resurse pentru toate instituţiile.

„Ne-am propus să facem o platformă de colectare a datelor şi să reducem efortul impus de raportările succesive. În urma testării pe care am făcut-o am constatat că oamenii au înţeles beneficiile aduse de proiect şi am satisfacţia că modulul acesta şi-a atins scopul. Al doilea obiectiv major a fost ca, spre deosebire de alte încercări de platforme, de data aceasta universitatea să fie Stăpânul Inelelor, adică să aibă acces la propriile date, oricând, oricum”, a declarat prof. dr. ing. Anton Anton, preşedinte CNSPIS (Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior).

Accent pe internaţionalizarea educaţiei

În cadrul proiectului, experţii din domeniu au elaborat şi un amplu studiu ce vizează reflectarea angajamentelor României în Spaţiul European al Învăţământului Superior (EHEA) din perspectiva internaţionalizării educaţiei.
„Interesul pentru internaţionalizarea învăţământului superior din România a renăscut, dovada cea mai bună fiind că în acest proiect componenta referitoare la internaţionalizare a jucat un rol important. Am luat contact cu conceptul de internaţionalizare ca proaspăt student al ASE, unde, în urmă cu aproape 50 de ani, am avut colegi studenţi de peste hotare, care nu ştiau româneşte, dar care au încercat să ţină pasul cu noi. Ulterior problemele de internaţionalizare au devenit foarte importante pentru România, care a reuşit să urce în primele 15 ţări din lume potrivit statisticilor UNESCO din punct de vedere al numărului şi ratei studenţilor străini care studiau în România. La unele specializări, numărul studenţilor străini a ajuns mai mare decât numărul studenţilor români, situaţie valabilă nu doar pentru ţara noastră. Începem să ne întrebăm dacă este benefic să avem atât de mulţi studenţi străini, să înmatriculăm fără o evaluare riguroasă a achiziţiilor. În absenţa unei preocupări coerente pentru creşterea acţiunilor la nivel naţional şi instituţional în domeniul internaţionalizării riscăm să irosim resurse şi să ne asumăm riscuri pe care nu ar trebui să ni le asumăm. Avem nevoie de politici, de recomandări pentru internaţionalizarea învăţământului superior, atât la nivel naţional, cât şi la nivel de instituţii”, a subliniat prof. dr. Mihai Korka din cadrul ASE.

Analiza semantică a documentelor ce privesc politicile publice, promovarea egalităţii de şanse şi a dezvoltării durabile prin intermediul învăţământului superior şi a cercetării sunt alte trei obiective ce au fost atinse în cadrul proiectului.