Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Internet of Things, revoluţia tăcută

04 Iulie 2014



Internet of Things este considerat, la momentul actual, unul dintre cele mai revoluţionare concepte tehnologice ale următoarei decade. Estimările analiştilor vorbesc de o creştere explozivă a acestui sector, susţinută cu precădere de către aplicaţiile din zona consumer. Experienţa acumulată deja cu soluţiile IoT utilizate în mediul enterprise şi noile provocări pe care le presupune adoptarea în masă a dispozitivelor inteligente îndeamnă la o abordare ceva mai temperată a estimărilor excesiv de optimiste.

Cabinetele de consultanţă se întrec în a prezice evoluţii explozive pentru tehnologia Internet of Things (IoT). Dacă cunoscutul cabinet de analiză a pieţei McKinsey estimează, generic, că IoT va genera până în 2025 zeci de mii de miliarde (triliarde) de dolari în economia mondială, nume „grele“ ale pieţei de consultanţă vehiculează valori mult mai exacte. Dar sensibil diferite.

Astfel, IDC preconizează că, în decurs de şase ani, valoarea pieţei IoT va ajunge la nu mai puţin de 7.100 de miliarde de dolari (7,1 triliarde), în timp ce Gartner avansează pentru aceeaşi perioadă valoarea de „doar“ 1.900 de miliarde USD. Este adevărat însă că estimarea Gartner scoate din calcul o componentă importantă – cea reprezentată de PC-uri, smartphone-uri şi tablete, care se preconizează că în 2020 vor ajunge undeva la circa 7,3 miliarde de unităţi. Valoarea de 1,9 triliarde USD va fi generată, conform Gartner, de cele aproximativ 26 de miliarde de dispozitive inteligente instalate la nivel mondial, ceea ce reprezintă o creştere de circa 30 de ori faţă de 2009 (când erau contorizate, global, 0,9 miliarde de dispozitive IoT).

„Decalajul“ dintre prognoza Gartner şi cea a companiei de consultanţă ABI Research în ceea ce priveşte numărul dispozitivelor inteligente nu este foarte mare, aceasta din urmă preconizând un număr de 30 de miliarde de device-uri IoT instalate până în 2020. Însă faţă de ceea ce estimează Cisco Systems – 50 de miliarde de dispozitive în decurs de şase ani – este o diferenţă majoră. Cisco îşi bazează estimările nu doar pe analize de piaţă şi evaluări de tendinţe, ci şi pe un „conection counter“, instalat deja din iulie anul trecut, şi care este capabil, conform companiei, să contorizeze în timp real numărul tuturor dispozitivelor conectate. Iar la sfârşitul lunii mai a.c., numărul acestora era de 12,4 miliarde.

Perspectiva sceptică
Toate aceste estimări care vehiculează cifre uriaşe – diferite ca valoare şi ca mod de abordare a pieţei – generează un scepticism firesc în ceea ce priveşte viitorul IoT. Şi, inevitabil, au apărut şi reacţiile critice, menite să tempereze optimismul excesiv indus de prognozele cabinetelor de analiză.

Un prim argument al scepticilor este acela că marea majoritate a miliardelor de dispozitive IoT contorizate de Cisco nu sunt reprezentate, cel puţin la momentul actual, de miile de milioane de dispozitive casnice, destinate zonei consumer, şi nici măcar de cele medicale, aşa cum clamează partizanii IoT. Cele 12,4 miliarde numărate de contorul Cisco sunt reprezentate, în bună parte, de smartphone-uri, tablete, calculatoare şi echipamente de reţelistică, alături de un număr important de componente industriale, utilizate pentru a monitoriza performanţa unor echipamente complexe.

Astfel de componente sunt folosite deja de ani buni în transporturi (trenuri, avioane, reţele de metrou etc.), în industria auto, în uzinele chimice şi centralele electrice, în rafinării şi platformele petroliere etc. În anii trecuţi, datele generate de astfel de dispozitive IoT, colectate pentru analize statistice, erau transmise prin intermediul reţelelor proprietare, însă, odată cu dezvoltarea tehnologiei şi a scăderii costului de interconectare, au migrat majoritar pe Internet, care reprezintă o soluţie de conectare mai ieftină.

Se prefigurează deci, din start, două universuri IoT, aproape complet separate. Unul invizibil, al echipamentelor industriale, care are un ritm de creştere constant şi previzibil. Este adevărat, şi în această zonă există factori care pot genera evoluţii explozive – cum ar fi, de exemplu, domeniul dispozitivelor IoT destinate echipamentelor medicale. Însă abordările excesiv de optimiste din acest domeniu sunt temperate de avertismentele severe lansate asupra nivelului de risc crescut. Numai anul acesta, Departamentul de securitate internă al Statelor Unite a emis un raport pe baza celor peste 300 de breşe descoperite în produsele medicale furnizate, 40 de companii, breşe care le fac vulnerabile la un atatc on-line. Iar produsele vizate nu sunt doar nişte instrumente lipsite de importanţă, ci includ echipamente chirurgicale şi de anestezie, defribilatoare externe, pompe de insulină, dispozitive de monitorizare şi control a pace-maker-urilor etc. Situaţia este atât de critică în acest domeniu, încât se vorbeşte deja de necesitatea creării unei nişe speciale, „Internet of Medical Things“, care să aibă propriile standarde de securitate.

Iar avertismentele de acest tip nu sunt lansate în zadar, având în vedere că, la începutul anului, reţelele de calculatoare ale trei dintre cei mai mari şi importanţi producători de echipamente medicale din SUA au fost penetrate de atacuri informatice lansate din China, scopul acestora fiind furtul de secrete industriale, respectiv tehnologie medicală modernă. (În mod paradoxal, analiştii cotează Marea Republică Chineză drept noua putere mondială în domeniu, care va deţine în 2020 circa 40% din numărul total al conexiunilor IoT la nivel global, cu mult peste volumul generat de SUA şi Japonia la un loc.)

Social engineering sau product engineering?
Dincolo de orice speculaţie şi/sau previziune optimistă, un lucru este cert şi anume că, în zona enterprise, IoT nu va cunoaşte atât de rapid fenomenul de democratizare şi partajare a datelor preconizat a avea loc în zona consumer.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite