Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Internet of Things, revoluţia tăcută

04 Iulie 2014




Zonă care, potrivit analiştilor, va avea cea mai rapidă dezvoltare. Estimările sunt bazate pe priza din ce în ce mai mare la public a unor concepte precum „smart home“ şi/sau „smart objects“, în care obiecte inteligente vor putea „comunica“, prin intermediul IoT, cu oamenii.

Mii de „obiecte inteligente“, graţie tehnologiei IoT, sunt în stadiul de prototip, în timp ce altele au fost lansate cu succes pe piaţă. Cum ar fi furculiţele inteligente, capabile să monitorizeze viteza cu care mănânci şi să îţi semnaleze, prin intermediul unor indicatoare luminoase, atunci când este cazul să „încetineşti“. Sau cutiile de medicamente „smart“, care îţi pot aduce aminte când este timpul să îţi iei pastilele şi când acestea sunt pe terminate. Sau cântarele electronice, care înregistrează valoarea greutăţii şi o postează pe Twitter, pentru ca grupul tău de „followers“ să vadă că renunţi la regimul de slăbire. Sau ceasurile „deştepte“, care publică pe Facebook viteza, durata, traseul, diferenţa de altitudine şi câte calorii ai „ars“ în cursul unei şedinţe de jogging. Sau coşurile de gunoi „inteligente“ care, atunci când sunt deschise, realizează o fotografie a ceea ce arunci şi pot depista dacă respecţi sau nu regulile de reciclare şi publică verdictul (însoţit de fotografie) pe conturile tale din reţelele sociale. Iar exemplele de astfel de obiecte „smart“ se pot multiplica fără niciun efort, cu o simplă căutare pe internet.

Evident, şi în zona consumer problemele de securitate sunt prezente şi actuale, însă pare mai puţin probabil ca riscul preluării controlului asupra unui frigider sau al unui filtru de cafea, de exemplu, să genereze un nivel de îngrijorare ridicat. Problemele pe care aceste dispozitive devenite „smart“, graţie tehnologiei IoT, le creează sunt de altă natură. Şi aceasta pentru că volumul de date făcute publice în mediul online de către o persoană care utilizează „obiecte inteligente“ creşte exponenţial. Iar acest proces nu este făcut întotdeauna în cunoştinţă de cauză. Există deja voci care susţin că IoT este o formă de „social engineering“, mascată sub aspectul atractiv al noutăţii de tip „product engineering“.

Avertismentele de acest tip nu sunt luate, încă, în serios, însă nu sunt lipsite de un fundament real. Un exemplu concret în acest sens sunt deja banalele e-readere, care, prin facilităţile oferite, colectează o serie de informaţii despre modul de lectură al utilizatorului, extrem de utile editorilor de carte. Cât de repede este lecturată o carte, dacă aceasta este citită până la capăt, care sunt pasajele preferate (subliniate sau adnotate), ce capitol/fragment este cel mai popular (fiind băgat în memorie de majoritatea cititorilor), care este ritmul de lectură, unde au loc cele mai frecvente întreruperi sau renunţări la a mai citi o carte etc. – toate aceste date, transmise via Internet, centralizate şi analizate statistic reprezintă valuta forte pentru edituri, pentru că oferă informaţii esenţiale pentru ajustarea politicii editoriale.

Nici acest exemplu nu este singular. Dar, în pofida semnalelor de alarmă pe care le ridică, nu va stopa dezvoltarea IoT, care va continua, mai mult sau mai puţin vizibil. Avertismentele de acest tip vor genera, cel mult, reacţii şi măsuri de control mai exact al datelor furnizate prin intermediul dispozitivelor inteligente. Ceea ce poate că va mai tempera optimismul excesiv al analiştilor atunci când vine vorba de viitorul tehnologiei Internet of Things.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite