Revista >> Iunie - Iulie 2014 [Nr. 166] >> Lumea Geospatiala

SNRI – ghid de bune practici pentru instituții similare din MAI și UE

Luiza Sandu

04 Iulie 2014

Mai mult decât un instrument de creștere a eficienței Poliției Române, Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor (SNRI) a devenit și o resursă de bune practici,atât pentru instituții similare din alte țări europene, cât și pentru instituții aflate sub umbrela Ministerului Afacerilor Interne. Iar planurile ambițioase ale Poliției Române nu se opresc aici: viitorul SNRI va sta, cu siguranță, sub semnul mobilității.

În ultimii ani, tot mai multe structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne utilizează în activitatea profesională soluţii geospaţiale.

„Experiența noastră din SNRI a fost utilizată într-un proiect similar și am oferit sprijin Jandarmeriei Române, care a realizat un sistem unic de raportare a evenimentelor. Apoi, la nivelul MAI, a fost implementat un proiect de integrare a zonei de raportare a incidentelor, SIMIEOP. Toate sistemele care au venit după SNRI au preluat bunele practici, ceea ce ne bucură mult“, spune Wili Apreutesei, director Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor IGPR.

În toamna anului trecut, Jandarmeria Română a finalizat implementarea SURE (Sistem Unitar de Raportare a Evenimentelor), cu scopul de a proiecta, dezvolta și implementa, în cadrul tuturor structurilor operative ale Jandarmeriei, un sistem informatic unic de management al evenimentelor și al ciclului lor de viață, cu capacități de clasificare a caracteristicilor evenimentelor, de înregistrare a detaliilor descriptive ale evenimentelor, dar și a informațiilor de reprezentare geospațială (poziționare geografică) a acestora.

De asemenea, la nivelul MAI, se află în lucru proiectul SIMIEOP (Sistem Informatic de Management Integrat al Evenimentelor de Ordine Publică), ce reprezintă, practic, un panou de control, cu rol de coordonare și de decizie asupra incidentelor care uneori sunt trans-arme.

„Puteam să realizăm un sistem informatic mamut, care să înglobeze toate structurile MAI, însă implementarea lui ar fi durat foarte mult. S-a luat astfel decizia ca fluxurile care sunt definitorii fiecărei instituții să fie gestionate la nivelul sistemelor proprii, iar cele comune să fie administrate cu ajutorul acestui tip de centralizator, care să asigure partea de coordonare și de diseminare, fie pe orizontală, fie pe verticală, a subiectelor de interes. De pildă, fondul de hartă GIS reprezintă unul din elementele comune. Din acest considerent, în viitor, într-unul dintre proiectele din fondurile structurale aferente exerciţiului financiar 2014-2020, partea de GIS va fi tratată unitar – zona de hartă, ortofoto, de simbolistică, de legendă la nivelul unei hărți“, explică Wili Apreutesei.

În același context, Poliția Română dorește crearea unui SNRI 2.0, un sistem util pentru polițiști, în variantă mobilă, dar deschis și către cetățeni.

„Definiția inițială a proiectului nu prevedea servicii furnizate către cetățean. Acesta beneficiază indirect de sistem, deplasându-se la sediul unei secții de poliție și aflând direct de la polițist diferite informații de interes.

Serviciile proactive fac parte din strategia noastră de dezvoltare. Chiar avem proiecte, unele în evaluare, în care încercăm să deschidem SNRI-ul către cetățean, prin furnizarea anumitor informații precum stadiul unei sesizări pe care a depus-o, care e unitatea care instrumentează petiția sau, mai mult, mesaje proactive de informare generală, de tip info-trafic sau de alertă (evidențierea zonelor cu incidență mare a unui anumit tip de infracțiuni, de exemplu). Toate aceste proiecte fac parte din strategia unui SNRI 2.0, pe care noi l-am gândit în varianta mobilă, dar și de servicii proactive atât pentru cetățeni, cât și pentru polițiști“, adaugă Wili Apreutesei.