Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Dublă perspectivă asupra adoptării modelului BYOD în mediul enterprise

01 August 2014



Dublarea ratei de penetrare a mobilităţii în ultimii doi ani la nivel local face fireşti întrebările despre cum şi cât de eficient utilizează device-urile mobile companiile româneşti şi cum gestionează acestea fenomenul BYOD. Răspunsuri există, fiind furnizate de către două studii de piaţă locale pe tema mobilităţii realizate anul acesta, însă amândouă reflectă doar o singură poziţie – cea a departamentului IT, care adoptă în marea majoritate a cazurilor o atitudine reticentă.

Adoptarea rapidă a mobilităţii în mediul enterprise este o realitate care nu poate fi negată, chiar dacă modelul Bring Your Own Device (BYOD), în formele sale mai mult sau mai puţin controlate, generează riscuri serioase de securitate. Mobilitatea asigură beneficii consistente, pe care utilizatorii finali nu au de gând să le ignore, exercitând o presiune constantă asupra companiilor, care adoptă strategii diverse. Strategii care pot merge de la interzicerea utilizării device-urilor personale în scopuri profesionale sau integrarea acestora în sisteme controlate total, până la o abordare mai laxă, bazată pe oferirea de suport parţial, servicii de consiliere, recomandări sau acceptare tacită.
Pe plan local, adoptarea mobilităţii prin modelul BYOD în procesele de business este un fenomen real. După cum o demonstrează şi cele două studii realizate în decurs de un an, o excepţie pentru piaţa IT locală.
Astfel, la începutul lui 2014, Kapsch BusinessCom a dat publicităţii rezultatele cercetării „ICT business trends and challenges“ realizate de către compania de analiză de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC) în zona Europei Centrale şi de Est. Potrivit acestui studiu realizat de către PAC pe un eşantion de 885 de responsabili IT (din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Turcia şi ţara noastră), România apare ca fiind „viitoarea ţară BYOD“. Acest verdict se bazează pe răspunsurile date de către 20% dintre managerii IT locali intervievaţi de PAC care au declarat că în următorii trei ani „au de gând să le ofere angajaţilor oportunitatea de a folosi dispozitive personale“.
Deşi 20% poate părea puţin, titlul de „ţară BYOD“ a revenit României prin raportarea la media de 14% înregistrată la chestiunea adoptării mobilităţii în celelalte şapte tări participante la studiu.

O perspectivă detaliată
La aproape şase luni de la anunţarea concluziilor studiului Kapsch-PAC, pe piaţa locală mobilitatea a făcut subiectul unei noi cercetări, mai detaliate, realizate în coordonarea lui Felix Enescu sub egida CIO Council. Noul studiu, realizat pe un eşantion de directori IT din companii mari şi foarte mari (membre ale CIO Council România), a relevat următoarele concluzii:
• 60% dintre companii abordează mobilitatea ad-hoc, fără a avea o strategie, un plan sau politici clare;
• 50% dintre companii consideră că implementarea mobilităţii este justificată economic;
• 38% dintre respondenţi declară că în compania lor există o politică faţă de utilizarea modelului BYOD;
• 20% dintre companii au acceptat tacit utilizarea device-urilor mobile personale în scopuri de business;
• 12% dintre respondenţi consideră că modelul BYOD reprezintă a abordare potrivită pentru mobilitate.

Precizări necesare
Înainte de analiza concluziilor celor două studii este nevoie de câteva precizări. Prima, valabilă în ambele cazuri, este cea asupra unghiului de abordare, respectiv cine au fost subiecţii chestionaţi despre adoptarea mobilităţii şi modelului BYOD în mediul enterprise. În cazul studiului Kapsch-PAC este vorba de responsabili IT. În cercetarea realizată de Felix Enescu - de mebrii asociaţiei CIO Council România, prin urmare şefi de departamente informatice din companii locale mari şi foarte mari, în care regulile şi politicile IT sunt controlate, aplicate şi respectate cu stricteţe. Prin urmare, reprezintă medii în care modelul BYOD, cu riscurile aferente de securitate pe care le generează şi „democratizarea“ indusă, este abordat, inevitabil, critic.
Prin urmare, sunt interlocutori pentru care mobilitatea adoptată la nivel enterprise reprezintă o problemă reală, pentru că în atribuţiile lor intră asigurarea securităţii şi integrităţii datelor, controlul şi monitorizarea modului în care sunt accesate datele critice, oferirea de suport utilizatorilor mobili, găsirea de soluţii eficiente de provizionare etc.
De cealaltă parte se află marea masă a utilizatorilor de device-uri mobile personale în scopuri profesionale, pentru care problemele enumerate mai sus nu sunt la fel de importante. Şi nu se poate spune că numărul lor este unul nesemnificativ pe plan local în condiţiile în care rata de penetrare a mobilităţii pe plan local era estimată la aproximativ 112% la începutul anului, când se înregistrau 7,5 milioane de smartphone-uri, peste 22 de milioane de carduri SIM active şi 11,2 milioane de utilizatori activi de Internet mobil. Conform datelor făcute publice, în primele luni din 2014 circa 78% dintre români foloseau deja date mobile, 62% utilizau device-uri mobile pentru accesul online, iar 32% se conectau la Internet din afara casei.
În condiţiile unei asemenea rate de penetrare a mobilităţii (care aproape s-a dublat în ultimii doi ani), este inevitabil ca fenomenul să nu afecteze şi mediul enterprise.

Defazajul percepţiilor
Defazajul percepţiilor celor două tabere (IT versus utilizatori finali) este un fenomen real. Care a fost exemplificat elocvent într-un studiu comparativ realizat anul trecut de CDW Corporation pe două eşantioane: unul alcătuit din 1.200 de profesionişti IT şi al doilea din 1.200 de utilizatori de device-uri mobile folosite în scopuri profesionale sub modelul BYOD. Pe scurt: în timp ce profesioniştii şi-au evaluat calitatea serviciilor de suport pe care le ofereau către utilizatorii mobili ca fiind de calitate A (şi foarte rar B), majoritatea utilizatorilor finali au catalogat respectivele servicii ca fiind de calitate C.
Analiştii CDW susţin că studiul evidenţiază o diferenţă de percepţie evidentă, care nu se datorează doar problemelor de comunicare dintre cele două categorii, ci fapului că adoptarea mobilităţii în mediul enterprise generează o serie de provocări critice, care cresc nivelul de încărcare a departamentelor IT, generând, inevitabil, frustrare. Iar când în această ecuaţie se ia în calcul şi modelul BYOD, lucrurile se complică rapid şi disconfortul IT-ului creşte pe măsură.
Aceasta se datorează în principal faptului că „democraţia“ indusă de fenomenul BYOD nu se împacă deloc cu sistemul autarhic de guvernare cu care a fost obişnuit IT-ul să opereze ani la rând. Ani în care majoritatea proceselor şi operaţiunilor IT s-au desfăşurat în locaţii fixe, delimitate fizic, în care controlul şi monitorizarea erau uşor de asigurat. Utilizarea laptop-urilor – deşi au reprezentat primele forme ale introducerii mobilităţii în mediul enterprise – nu a ridicat probleme precum cele existente la nivel actual, pentru că laptop-urile au fost o lungă perioadă şi în marea majoritate a cazurilor în proprietatea companiilor, prin urmare s-au aflat sub controlul direct al departamentelor IT.
Smartphone-urile şi tabletele utilizate prin modelul BYOD au dinamitat total această stare de lucruri. De exemplu, studiul CDW citat a relevat faptul că 86% dintre utilizatorii de device-uri mobile utilizau dispozitivele respective pentru a salva informaţii de business, fie că aveau sau nu voie să facă acest lucru. Asta în condiţiile în care alţi 5% dintre subiecţi au recunoscut faptul că şi-au pierdut device-urile personale utilizate în scopuri profesionale sau le-au fost furate. Ori, 83% din smartphone-urile pierdute sau furate sunt utilizate în tentative de accesare a datelor corporate (conform Symantec).
Este normal ca, într-un asemenea context, mobilitatea şi modelul BYOD să reprezinte un subiect întâmpinat – în cel mai bun caz – cu reticenţă de către departamentele IT. Lucru demonstrat parţial de cele două studii locale amintite. Dar ignorarea constantă a nevoilor utilizatorilor mobili, fie ei adepţi ai BYOD sau nu, sub scuza menţinerii nivelului de securitate, duce rapid la acutizarea problemelor cu care se confruntă departamentul IT.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite