Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Hybrid Cloud, calea de mijloc în migrarea către Nor

01 August 2014



Abordarea hibridă va reprezenta în următorii ani cea mai frecventă modalitate de adoptare a tehnologiei Cloud în cadrul companiilor, indiferent de ordinul de mărime al acestora. Şi asta pentru că orientarea către modelul Hybrid Cloud reprezintă o alegere firească pentru majoritatea organizaţiilor care nu doresc şi/sau nu pot să renunţe la infrastructurile on-premises deţinute, dar care vor să valorifice avantajele ofertei Public Cloud.

Migrarea companiilor către Cloud este considerată de către majoritatea analiştilor pieţei IT drept un fenomen inevitabil, care va creşte în amploare în următorii ani. Evoluţia pe plus este susţinută atât prin creşterea numărului de companii care vor utiliza tehnologia Cloud, cât şi a numărului de servicii accesate din Nor de către fiecare organizaţie.
Evident, cea mai mare creştere va fi înregistrată pe zona serviciilor furnizate din Public Cloud. Familiarizarea şi uşurinţa în accesare, configurare şi utilizare au făcut ca modelul „Public“ de livrare să fie larg adoptat în mediul enterprise. Forrester Research, de exemplu, estimează că piaţa serviciilor Public Cloud, care în 2014 are o valoare de aproximativ 72 de miliarde de dolari, va creşte până în 2020 la peste 191 miliarde USD. Explicaţia acestei evoluţii accelerate oferită de către analiştii citaţi este aceea că organizaţiile au făcut foarte rapid trecerea de la faza de tatonare şi testare a serviciilor şi platformelor Cloud la cea de adoptare in extenso, făcând din Nor unul dintre motoarele dezvoltării afacerii lor. La acest fapt au contribuit mai mulţi factori: de la contextul economic post-criză, care a impus o abordare prudentă a proiectelor IT, vizibilă încă la nivelul bugetelor alocate, până la nevoia din ce în ce mai acută de identificare şi valorificare a unor factori diferenţiatori eficienţi pe o piaţă globală, cu un nivel de cocurenţă ridicat.
Concurenţa a început însă să fie vizibilă şi pe piaţa furnizorilor de servicii Cloud. Piaţă în care competiţia nu se poate tranşa însă doar printr-o bătălie a preţurilor, ci prin inovare, diversificare a ofertei şi adaptare constantă a acesteia la nevoile clienţilor.

Şi totuşi…
…apetitul crescut pentru Public Cloud nu înseamnă că organizaţiile renunţă, automat, la infrastructurile IT pe care le deţin şi în care au investit de-a lungul anilor. Nu valoarea acestor investiţii sau necesitatea amortizării lor reprezintă principalul motive pentru care companiile evită migrarea integrală în Nor. Ci faptul că – la momentul actual, cel puţin – există motive solide şi justificate de a evita mutarea în Public Cloud a proceselor critice de afaceri, respectiv a aplicaţiilor IT de gestionare a acestora. Chiar dacă furnizorii de servicii eschivează acest adevăr evident, promovând agresiv servicii complexe, Public Cloud este soluţia aleasă de către marea majoritate a companiilor din întreaga lume atunci când vine vorba de servere de mail, unelte de lucru colaborativ, instrumente dedicate echipelor de vânzări, soluţii de vizualizare şi analiză primară a datelor, aplicaţii de management al forţei de muncă, gestiune a flotelor auto etc. Dar nu şi atunci când se abordează „aspecte delicate“ precum soluţii complexe de tip Enterprise Resource Planning (ERP), sisteme financiar-contabile, baze de date critice etc.
Este evident şi pe deplin justificat faptul că o bancă, de exemplu, nu va migra în Public Cloud operaţiunile de core-banking, în pofida tuturor asigurărilor şi dovezilor pe care le pot livra şi demonstra furnizorii de servicii Cloud.
Şi nu este singurul exemplu care se poate da în acest sens, pentru că temerile legate de securitatea şi integritatea datelor, de disponibilitatea serviciilor, de calitatea acestora etc. sunt elemente care persistă şi la nivelul anului 2014, chiar dacă din ce în ce mai mulţi specialişti IT prezintă Norul public ca fiind un model de maturitate tehnologică.
Revenind însă la exemplul anterior, este la fel de evident şi faptul că, în marea majoritate a cazurilor, instituţiile financiar-bancare dispun de resursele necesare identificării şi punerii în practică a unei soluţii capabile să elimine temerile, respectiv problemele enumerate, având posibilitatea de a adopta un model mult mai adecvat cerinţelor propriului business: Private Cloud. Este o soluţie pe care însă nu foarte multe organizaţii şi-o pot permite, nu doar din punct de vedere al costurilor, ci şi din cauza complexităţii tehnologice pe care o presupune dezvoltarea unei astfel de platforme.

Calea de mijloc
Există însă o soluţie de compromis şi pentru companiile care nu îşi permit dezvoltarea unei infrastructuri in-house de tipul Private Cloud şi nici nu pot migra cu totul în Norul public: Hybrid Cloud.
Este o abordare care se bucură deja de o largă popularitate, iar cabinetele de piaţă preconizează că va fi adoptată şi dezvoltată de un număr din ce în ce mai mare de companii din întreaga lume în următorii ani. Gartner, de exemplu, preconizează că, în 2017, aproximativ 50% din organizaţiile mari vor dezvolta platforme Hybrid Cloud.
Dar nu numai această categorie de companii manifestă interes sporit pentru abordarea hibridă. Un studiu realizat anul acesta de către Tech Pro Research arată că dezvoltarea şi utilizarea unei strategii de tipul Hybrid Cloud este din ce în ce mai atractivă şi în rândul organizaţiilor de dimensiuni mici şi medii. Conform studiului, 36% dintre companiile având până în 50 de angajaţi utilizează deja Norul hibrid, iar 31% evaluează şi analizează implementarea unei astfel de platforme. În cazul companiilor până în 250 de angajaţi, 21% au adoptat Hybrid Cloud, iar 38% sunt încă în expectativă, în timp ce în cazul companiilor având între 250 şi 999 de angajaţi echilibrul se restabileşte: 30% utilizează deja, 35% analizează oportunitatea.
Când vine însă vorba de companii mici şi de adoptarea modelului Hybrid Cloud specialiştii adoptă o poziţie prudentă. Şi asta pentru că, potrivit definiţiei „oficiale“ (cum ar fi cea formulată de către National Institute of Standards and Technology, SUA), Hybrid Cloud reprezintă un mix de resurse Cloud interne şi externe, fiecare zonă acoperind funcţionalităţi distincte şi cerinţe specifice ale unei organizaţii. O definiţie simplă, clară şi uşor de înţeles, dar care impune o subliniere: Hybrid Cloud implică existenţa unei platforme Private Cloud deţinute şi operate in-house.
Ori, dacă ne uităm la situaţia existentă în piaţă (la nivel global, nu doar local), vedem că în numeroase cazuri cazuri Hybrid Cloud reprezintă, de fapt, o „punte“ între infrastructura on-premises deţinută de o companie şi serviciile din Public Cloud pe care aceasta le foloseşte. Un fenomen firesc pentru că este puţin probabil ca o companie sub 50 de angajaţi, de exemplu, să aibă dezvoltată intern o infrastructură de tip Private Cloud. Cel mai probabil este ca în respectiva companie care ia în calcul dezvoltarea unui proiect de tip Hybrid Cloud să existe deja proiecte avansate şi extinse de virtualizare. Dar de aici până la Norul privat mai este drum de parcurs şi este nevoie de resurse şi competenţe pe care nu foarte mult companii de dimensiuni mici şi chiar medii le deţin.
Dincolo însă de aceste diferenţe de abordare, chiar dacă proiectele de tip Hybrid Cloud sunt asimilate ca fiind „calea mai uşoară“ – prin comparaţie cu cele de tipul Private Cloud –, nu înseamnă că sunt total lipsite de provocări. Generate nu atât de dificultatea integrării serviciilor furnizate din Norul Public cu aplicaţiile on-premises existente, cât de operarea simultană a două infrastructuri IT care necesită strategii de management total diferite una de alta. Provocarea majoră constă în armonizarea finală a acestor două sisteme eterogene, astfel încât utilizatorii, dar mai ales clienţii finali să nu resimtă niciun disconfort. Pentru că menirea Norului este, ca în cazul oricărei alte tehnologii, aceea de a asigura câştiguri cuantificabile financiar, de a genera şi facilita oportunităţi de business.
Cloud-ul nu reprezintă „destinaţia finală“, ci un vehicul şi un instrument care are rolul de a asigura atingerea obiectivului dorit: rezolvarea problemelor şi creşterea valorii generate.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite