.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
O analiză comparativă a evaluării proiectelor de cercetare ştiinţifică aplicativă din programele europene şi romāneşti
Recent s-au anunţat rezultatele finale ale evaluării proiectelor depuse în cadrul competiţiei de proiecte colaborativă de cercetare aplicativă PCCA din primăvara anului 2013, precum şi finanţarea acordată. Scopul declarat al competiţiei (www.uefiscdi.gov.ro) a fost crearea condiţiilor pentru o mai bună colaborare între diferitele entităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, agenţi economici
şi/sau unităţi ale administraţiei publice în vederea soluţionării problemelor identificate. Obiectivul general declarat a fost creşterea competitivităţii CD prin stimularea parteneriatelor în domeniile prioritare, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative pentru rezolvarea unor probleme complexe şi crearea mecanismelor de implementare în cadrul celor nouă direcţii de cercetare din strategia 2007-2013. Având în faţă situaţia proiectelor aprobate şi finanţate raportate la scopul propus, o analiză a modului în care s-a desfăşurat procesul de evaluare poate fi utilă pentru a corecta măcar la competiţiile din PNCD III (2014-2020) deficienţele grave (după părerea subsemnatului) semnalate.
Din această perspectivă, propun o scurtă analiză comparativă cu proiectele de acelaşi tip din cel de-al 7-lea program cadru al UE (FP7).
Comentarii 1: Nu există mari discrepanţe între criteriile de evaluare, exceptând criteriul 4 din PCCA 2013 care la U.E. este inclus în criteriul 2, iar bugetul se evaluează şi negociază numai pentru proiectele finanţate (vezi comentariile de mai jos la paragraful 2). Problemele care intervin sunt legate de calitatea evaluării şi a evaluatorilor, dar şi de faptul că la FP7 fiecare apel are un domeniu aplicativ foarte exact definit. La proiectele colaborative FP7 există un anumit raport între evaluatorii din mediul academic şi din industrie. Prezenţa unui număr semnificativ de evaluatori provenind din industrie asigură o abordare centrată pe impactul inovativ şi şansele ca propunerea să fie aplicată şi să producă efecte economice. La noi, majoritatea evaluatorilor provin din mediul academic. Se pune prea mult accent pe impactul ştiinţific (publicaţii ISI, conferinţe internaţionale) şi se introduc criterii de judecare a capacităţii manageriale a directorului de proiect care nu au relevanţă în astfel de proiecte aplicative (de ex. coeficientul Hirsh), tocmai pentru că majoritatea evaluatorilor nu au capacitatea de a decela impactul inovativ şi nu găsesc motivaţiile reale de departajare. Există evaluatori români cu experienţă în evaluare şi monitorizarea tehnică a proiectelor europene colaborative axate pe demonstrare şi inovaţie. Implicarea lor cu prioritate în procesul de evaluare în programul PCCA ar fi trebuit să fie o prioritate, astfel încât nivelul evaluării să fie crescut. 
O altă deficiență majoră a procesului de evaluare a fost durata foarte mare. Desigur, lipsa competiţiilor de proiecte a condus la un număr record de propuneri depuse. Problema este că, într-un an de zile, multe idei inovative îşi pot pierde prioritatea şi, ca urmare, brevetarea şi demonstrarea lor nu mai pot produce efectele socio-economice scontate. Întreprinderile participante devin tot mai puţin interesate de participarea în proiecte şi procentul fondurilor private atrase în CDI scade, ceea ce afectează însăşi bazele sistemului de CDI la nivel naţional.
Comentarii 2: La proiectele europene finanţarea are ca scop obţinerea de rezultate cu caracter inovativ, care pot aduce beneficii partenerilor din proiect şi societăţii. La competiţiile naţionale PCCA criteriul de finanţare a devenit de facto nevoia de a asigura fonduri de subzistență pentru cât mai mulţi participanţi din mediul academic. Practic, s-au schimbat regulile jocului în timpul competiţiei, de la lansare la contractare (vezi ordinul din 27.06.2014 privind modificarea şi completarea ordinului MEN nr. 3527MD/05.04.2103). Şi aceste aspecte sunt de natură să reducă serios încrederea firmelor private în sistemul de cercetare, fiind evident că nu poţi obţine rezultatele planificate cu banii reduşi la jumătate.
Comentarii 3: Procesul de monitorizare la proiectele europene este transparent şi interactiv, cu scopul de a asigura atingerea în proporţie cât mai ridicată a obiectivelor propuse şi un impact economic şi social cât mai ridicat. O schimbare de optică privind scopul monitorizării proiectelor naţionale ar fi binevenită pentru a optimiza impactul proiectelor în derulare.
În loc de concluzii
Citind materialul intitulat Profilul de ţară al României în ceea ce priveşte performanţele în domeniul cercetării şi inovării pentru anul 2013 (http://euractiv.ro/index.html/articles%7CdisplayArticle?articleID=26152&printArticle=1) pot fi mai uşor explicate multe dintre problemele semnalate de Comisia Europeană, îndeosebi aspectele leagate de lipsa de continuitate în abordarea deciziilor privind sistemul de CDI, sub-finanțarea cercetării, nivelul scăzut al competitivităţii şi al fondurilor private investite în CDI. E necesară o altă mentalitate a celor din sistemul de CDI, astfel încât finanţarea proiectelor aplicative să fie direcţionată spre rezultat, nu spre instituţie, dacă vrem să cerem societăţii să privească cu mai mult respect şi încredere cercetarea ştiinţifică.
Parerea ta conteaza: 
