.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
CENASIC īntăreşte rolul IMT de platformă tehnologică de integrare a Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE)
La data de 9 iulie 2014, la Versailles, în cadrul Zilei României la expoziţia “Solar Decathlon”, Ambasada României la Paris a organizat (cu concursul Ministerului Educaţiei Naţionale), o prezentare a ”realizărilor de vârf” ale cercetării româneşti. Capul de afiş l-a constituit ELI – NP (Extreme Light Infrastructure for Nuclear Physics), cea mai mare investiţie de cercetare din România, finanţată din fonduri structurale. Alături de aceasta s-au prezentat şi centrul CETAL (cu cel mai puternic laser existent în Europa), care va fi inaugurat în INCD-Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei în septembrie 2014, precum şi centrul CENASIC, care va fi finalizat de INCD-Microtehnologie în aprilie 2015. Prezentarea succintă a CENASIC (în partea a doua a prezentului articol), este făcută într-un context mai larg, cel al evoluţiilor în plan european.
Un obiectiv esenţial al planului european de cercetare-dezvoltare-inovare „Orizont 2020” este legat de dezvoltarea strategică a infrastructurilor (facilitaţilor) de cercetare. În acest context se vorbeşte de „deschiderea şi integrarea infrastructurilor ştiinţifice de interes pan-european”. Acest proces este orientat spre organizaţiile cele mai performante, de nivel european, şi focalizat pe anumite direcţii de cercetare de mare perspectivă.
„Deschiderea” acestor infrastructuri înseamnă accesul unor cercetători din exterior, eventual al firmelor, al doctoranzilor. Accesul poate fi direct (după o instruire prealabilă) sau indirect (prin servicii).
Ce înseamnă „integrarea” facilităţilor experimentale? Mai multe facilităţi funcţionează „în reţea”, oferind în comun servicii potenţialilor beneficiari. Un exemplu este reţeaua europeană de micro- şi nanofabricatie EUMINAfab, care a funcţionat în perioada 2009-2013 (www.euminafab.eu). În acest interval de timp a fost asigurată execuţia a 150 proiecte provenite din mediul academic şi respectiv din industrie (17%). A fost finanţată funcţionarea „în reţea” (cu un unic punct de intrare al proiectelor şi proceduri comune de selecţie şi execuţie, toate costurile fiind acoperite din PC7). În prezent, fostul consorţiu EUMINAfab, extins cu noi parteneri (printre care şi IMT Bucureşti) propune pentru finanţare un nou proiect, orientat spre „nanofabricație avansată”, care ilustrează foarte bine noile exigente ale Comisiei Europene. Partenerii vor colabora în dezvoltarea unor servicii complexe, care integrează contribuţia mai multor organizaţii. În acest scop se vor desfăşura activităţi de cercetare comune. Va exista o focalizare pe trei domenii de aplicaţii: sănătate, energie şi respectiv tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. În fine, o atenţie specială va fi acordată inovării, prin colaborarea strânsă cu companiile, în special cu IMM-urile inovative.
În afară finanţării reţelelor de infrastructuri (competiţie septembrie 2014), Comisia Europeană îşi propune să acorde sprijin infrastructurilor (platformelor) tehnologice orientate spre Tehnologiile Generice Esenţiale (TGE), cu condiţia ca acestea să furnizeze servicii IMM-urilor. Pe aceeaşi direcţie de acţiune sunt deja finanţate liniile pilot care pun la dispoziţie două sau mai multe TGE (de fapt, integrarea acestor tehnologii este ţinta esenţială).
Strategia IMT-Bucuresti s-a dovedit în pas cu orientările europene. În 2009 a fost inaugurat IMT-MINAFAB (IMT centre for MIcro- and NAnoFABrication), www.imt.ro/MINAFAB, primul „centru deschis” de micro- şi nanofabricație din estul Europei, care în particular asigură servicii pentru companii. Acesta este focalizat pe micro- şi nanoelectronică şi fotonică, două dintre TGE, dar şi nanotehnologiile şi materialele avansate sunt în curs de dezvoltare, în special printr-o nouă investiţie din fonduri structurale, centrul CENASIC. Ca urmare, IMT-MINAFAB se constituie într-o platformă tehnologică care permite integrarea TGE şi asigură suport pentru industrie. 
CENASIC deschide noi direcţii de cercetare şi dezvoltare
CENASIC este acronimul folosit pentru „Centrul de Cercetare pentru Nanotehnologii dedicate Sistemelor integrate şi Nanmomateriale avansate pe bază de Carbon” (cod SMIS-CSNR: 14040). Din punctul de vedere al strategiei IMT, noul centru urmează să consolideze activitatea institutului în „nanotehnologii” şi „materiale avansate”, conturând şi mai clar rolul IMT ca „platformă tehnologică de integrare a TGE”. Serviciile complexe oferite de CENASIC vor diversifica portofoliul IMT-MINAFAB. Centrul îşi propune abordarea unor noi direcţii de cercetare, valorificarea potenţialului uman şi formarea unor specialiști tineri, cooperarea cu specialişti din străinătate, participarea în proiecte complexe, cu precădere la cele europene, valorificarea rezultatelor cercetării cu parteneri industriali regionali, precum şi menţinerea şi coordonarea rolului jucat de cercetarea interdisciplinară europeană în domeniul micro/nanotehnologiilor integrate. Concret, proiectul trebuie să asigure menţinerea a cel puţin 33 de poziţii în activităţi CD şi crearea a cel puţin 10 posturi noi. Vor fi formaţi pentru acest domeniu 20 de cercetători tineri, din IMT şi din afara acestuia.
Cele 3 direcţii principale de cercetare ale proiectului includ tehnologii axate pe carbura de siliciu, grafenă şi respectiv diamant nanocristalin, vizând dezvoltarea de noi aplicaţii, cu precădere în domeniul nanoelectronicii pe bază de carbon, heterostructuri tip grafenă/semiconductori, senzori şi materiale pentru nanofotonică. Direcţia de cercetare şi viitoarea infrastructura propusă a proiectului CENASIC se bazează pe cele mai noi tendințe şi evaluări ale pieţei, orientate spre cercetare cu aplicaţii de mare valoare, având un potenţial îndreptat către industria high-tech. CENASIC pune un accent important pe integrarea resurselor umane şi asigurarea unui mediu de cercetare şi educaţie de un înalt nivel tehnico-ştiinţific.
Noua facilitate este adaptată pentru a se alătura eforturilor depuse în industrie şi mediul academic prin dezvoltarea facilităţilor dedicate într-o nouă clădire de 4 etaje cu o suprafaţă de circa 1000 mp incluzând spaţii specifice camerei albe, laboratoarelor şi birourilor. O suprafaţă de 200 mp va fi ocupată de o nouă cameră albă, incluzând echipamente avansate pentru sinteză, procesare şi caracterizare. Cele 8 noi laboratoare amplasate în noua infrastructură sunt concepute pentru crearea unui flux tehnologic complet în scopul dezvoltării produselor şi serviciilor propuse în proiect. De exemplu, unul dintre aceste laboratoare va fi dedicat tehnologiilor pe bază de grafenă, incluzând dezvoltarea de noi nanomateriale, compuşi polimerici pe bază de grafenă şi materiale care conţin grafenă funcționalizată. Echipamentele de ultimă generaţie (cuptoare multiproces, sistem de depuneri în ultravid cu caracterizare integrată, depunerea straturilor monoatomice sau epitaxie cu fascicul molecular) vor completa actuala infrastructură IMT-MINAFAB. În urma implementării proiectului, noul centru va oferi servicii complexe asociate laboratoarelor noi, printre care proiectare, micro- şi nanoprocesare, servicii de caracterizare pentru materiale complexe pe bază de carbon. Esenţiale sunt sinteza şi depunerea nanomaterialelor pe bază de carbon, pelicule subţiri de oxizi, metale şi semiconductori, precum şi procese de structurare geometrică şi prelucrare uscată a nanomaterialelor şi micro-structurilor.
Parerea ta conteaza: 
