Revista >> Iulie - August 2014 [Nr. 167] >> Industry watch

Agenda Digitală pentru România, în dezbaterea industriei

Luiza Sandu

01 August 2014

Agenda digitală pentru Europa a fost adoptată în 2010, ca parte integrantă a strategiei Europa 2020, pentru stimularea economiei digitale. De la acea dată, Consiliul European și Parlamentul European au solicitat consolidarea în continuare a poziției UE de lider digital și realizarea pieței unice digitale până în 2015.

Începând cu 2010, Uniunea Europeană a introdus NGA – Next Generation Access în cadrul obiectivelor cheie de performanţă pentru implementarea Agendei digitale. Acest tip de conexiune este promovată atât pentru asigurarea accesului la internet al unor echipamente IT&C performante, cât şi pentru utilizarea celor mai sofisticate servicii publice online, într-un mod uniform din punct de vedere geografic.

Agenda digitală și-a îndeplinit multe dintre obiective și urmează cursul stabilit pentru a îndeplini multe altele. Utilizarea curentă a internetului înregistrează o creștere constantă, în special în rândul categoriilor defavorizate.

Numărul de cetățeni care nu au utilizat niciodată internetul este în scădere. În mod similar, cumpărăturile online devin tot mai răspândite, deși ritmul de creștere al comerțului electronic transfrontalier este prea lent. Serviciile în bandă largă de mare viteză arată primele semne de avânt, inclusiv conexiunile ultrarapide de peste 100 Mbps. Cu toate acestea, există încă diferențe semnificative între diversele state membre, diferențe care necesită măsuri active la nivelul politicilor europene pentru a fi reduse la minimum și eliminate.

România și Agenda Digitală
La iniţiativa ministrului Răzvan Cotovelea şi a secretarului de stat Diana Voicu, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a găzduit pe 15 iulie a.c., o reuniune de lucru pe subiectul dezbaterii Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020 şi a Planului Naţional de NGA – Next Generation Access. Reprezentanţii principalelor asociaţii ce activează în sectorul IT&C au fost invitaţi să contribuie la alcătuirea unor serii de recomandări pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală şi a Planului Naţional de NGA ca factor de dezvoltare a societăţii informaţionale.

„Sprijinul dumneavoastră în acest demers va fi de un real folos în vederea implementării cu succes a Agendei Digitale şi a Planului de NGA. Documentul este deschis, nu a fost aprobat încă de Guvern, şi cu ajutorul acestor dezbateri publice deschise cu asociaţiile profesionale din industria TIC vor fi identificate aspectele care trebuie accentuate sau modificate”, a precizat ministrul Cotovelea.

În urma discuţiilor, s-a convenit ca fiecare asociaţie să vină cu propuneri scrise, iar calendarul pe perioada imediat următoare va presupune continuarea dialogului social şi finalizarea consultărilor, cele mai importante observaţii urmând a fi integrate în Strategie.

Planul Naţional de NGA porneşte de la ţinta Agendei Digitale pentru România de a asigura până în anul 2020 o infrastructură IT&C de nouă generaţie, care presupune asigurarea accesului la Internet broadband pentru toţi cetăţenii României. Potrivit celor mai recente statistici realizate la nivel european, 25% dintre conexiunile la Internet din România sunt de peste 100 Mbps, comparativ cu 5,9%, în Europa.

Implementarea viziunii pentru domeniul de acţiune 4 – Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale – va genera în perioada 2014-2020, un impact estimat asupra economiei României de aproximativ 5% creştere la nivel de PIB şi de 8% în privinţa locurilor de muncă, conform documentului Strategia Națională pentru Agenda Digitală publicat de MSI pe site-ul său.

O implementare completă a viziunii strategice privind sectorul IT&C în România va conduce la investiţii totale de aproximativ 2,4 milioane de euro. Impactul direct şi indirect asupra economiei, calculat conform cu bunele practici observate în alte state europene, care au realizat investiţii similare, pot fi traduse în creşterea PIB cu 13%, mărirea numărului locurilor de muncă cu 11% şi reducerea cheltuielilor administraţiei cu 12%, intre perioada 2014-2020, se mai arată în documentul MSI.