Revista >> Septembrie - Octombrie 2014 [Nr. 168] >> Cercetare & Invatamant superior

România, în avangarda cercetării europene de Ambient Assisted Living

Gabriel Vasile & Alexandru Batali

29 Septembrie 2014

• Comunitatea AAL s-a reunit la Bucureşti pentru dezvoltarea ecosistemului de soluţii şi parteneriate
• 21 de proiecte româneşti susţin Silver Economy

„Cine nu are un bătrân, să-şi cumpere” spune un proverb românesc, iar aceste cuvinte sunt reflectate şi de sondajul Eurobarometru 283, care arată că 78% din populaţia europeană de peste 55 de ani se află în îngrijire domestică. Dacă avem în vedere şi informaţiile oferite de Eurostat cu privire la creşterea constantă a populaţiei de vârsta a treia până în 2060, se impun câteva întrebări despre cum va arăta viaţa persoanelor din această categorie în următorii ani şi ce impact vor avea asupra societăţii.

Un răspuns consistent vine din partea Asociației AAL (Ambient Assisted Living), o abordare comună a Industriei de Cercetare şi de Tehnologie a Informației, care are ca obiectiv păstrarea activă şi independentă a persoanelor vârstnice pe o durată de timp cât mai lungă posibil. Asociația AAL, prin programul coordonat, îşi propune prelungirea perioadei în care persoanele de vârsta a treia pot trăi decent şi independent în propria locuinţă, asigurarea autonomiei şi încrederii de sine, precum și prelungirea vieții active. În acest sens, soluţiile de tip AAL au posibilitatea reală să îmbunătăţească viaţa socială, fizică şi mentală şi să acopere o categorie largă de aplicații.

Bucureștiul, gazda comunităţii europene AAL
Pentru dezvoltarea acestui domeniu, la nivelul Uniunii Europene activează Asociaţia AAL care, la propunerea Comisiei Europene și împreună cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) sub coordonarea Ministerul Educației Naționale, a organizat la Bucureşti ediţia 2014 a Forumului AAL, găzduit în premieră de o ţară din Europa de Est. Obiectivul forumului de la București a fost să reunească o bună parte din comunitatea AAL într-un eveniment de patru zile ( 9-12 septembrie) care să analizeze, evalueze şi să premieze soluţiile de tip AAL disponibile în Europa, dar şi să traseze planuri viitoare de acţiune. Forumul, care a reunit peste 500 de participanți, s-a derulat pe patru direcţii principale: dezvoltarea de soluţii AAL, extinderea aplicabilității, accelerarea livrării soluţiilor AAL către piață și inovație.

Programul AAL derulat de Uniunea Europeană are în vedere finanţarea dezvoltării şi testării în condiţii reale a soluţiilor bazate pe tehnologie care pot oferi suport pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi asigurarea independenţei persoanelor de vârsta a treia. Conform specificațiilor programului, aceste soluţii trebuie să răspundă cererilor reale din partea pieţei, să ofere suport pentru activităţile formale şi informale de îngrijire, să asigure independenţa şi autonomia funcţională pentru această categorie socială şi să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Soluţiile AAL deschid noi pieţe şi oportunităţi
Unul dintre obiectivele Forumului AAL este identificarea de noi cerinţe pentru soluţiile dezvoltate în cadrul programului. Spre exemplu, studiile realizate în cadrul programului arată ca segmentul de populaţie afectat de bolile neuro degenerative (demență senilă, Alzheimer, Parkinson) este în creştere, iar modul de viaţă al oamenilor (pacienţi, familie etc) este afectat foarte grav. În Europa, sunt peste 7.8 milioane de bolnavi în această categorie, iar numărul acestora se dublează la fiecare 20 de ani. Costul mediu anual pentru îngrijirea unui astfel de bolnav este de cca 22.000 EUR, cu valori duble în Europa de Vest față de țările din Est. În mod curent, aceste persoane au la dispoziţie doar aplicaţii simple de localizare şi alertare, care sunt însă departe de cerinţele reale ale bolnavilor şi aparţinătorilor acestora. Prin urmare, cererea există, însă companiile care dezvoltă astfel de aplicaţii trebuie să aibă în vedere diferenţele economice şi culturale dintre ţări şi mai ales cerinţele specifice ale acestei categorii.

În România sunt 270.300 cazuri înregistrate, nu există servicii instituţionalizate, iar majoritatea pacienţilor sunt îngrijiţi acasă. Prin urmare, oportunităţile sunt majore inclusiv pe piaţa locală, iar aplicaţiile destinate să ajute aceşti bolnavi să interacţioneze mai uşor cu mediul şi să-i sprijine in procesul de îngrijire merită valorificate în următorii ani. Pentru ca soluţiile AAL să ajungă la aceste categorii există trei direcţii de abordare: prin instituţiile publice locale (varianta probabil cea mai potrivită pentru România), prin instituţiile de îngrijire (care pot integra inclusiv voluntari), dar şi prin operatori (cea mai simplă abordare şi dedicată cu precădere utilizatorilor finali împreună cu alte servicii de telefonie).