Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

SmartGrid și rolul soluțiilor geospațiale īn construirea orașelor inteligente

29 Septembrie 2014



Obiectivul firesc al oricărui oraş care doreşte să devină modern şi eficient este atingerea statutului de SmartCity, însă acest ţel nu poate fi atins fără construirea unei rețele inteligente („smart grid”). Urbanizarea crescândă pune presiune pe infrastructură, pe competiția economică, aduce așteptări sporite, provocări și stres. Pentru a le gestiona, inventivitatea orașului inteligent se bazează în mod fundamental pe colectarea datelor geospațiale și pe ușurința accesului la analize de informații integrate, pentru a permite servicii care să ofere răspunsuri Smart cetățenilor, în ceea ce privește deciziile lor privind viața, munca, mediul.

Bazându-se pe informație geospațială acționabilă, rețelele pot deveni, pas cu pas, inteligente (Smart Grids) și pot apoi contribui la Smart City. Implementarea sistemelor energetice Smart începe cu instrumente inteligente (contoare, senzori, echipamente) care comunică bidirecțional, se ajută de conectivitate, trece la interoperabilitate, cu grijă pentru securitate și intimitate (privacy), și ajunge la analiză, predicție și acțiune, pentru a permite, în cele din urmă, monitorizarea și controlul atent al consumului de energie, și economisirea resurselor de orice fel.

„Tehnologia geospaţială este una din piesele de fundaţie ale Reţelelor Inteligente. Avem o sumă întreagă de componente care formează infrastructura de bază şi pe marginea cărora se dezvoltă toate aplicaţiile soft cu care acest concept tehnologic poate fi pus în practică. Este vorba despre un proces deosebit de complex cu care ţările dezvoltate au pornit la drum în ultimii şapte ani, în urma avariei de sistem din SUA. A existat o analiză foarte detaliată despre cum pot fi prevenite avariile de sistem şi s-a ajuns la acest concept de Rețele Inteligente”, explică Călin Vilt, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Scurt istoric al apariției smart grid
Noțiunea de smart grid a apărut ca urmare a avariei de sistem din SUA din august 2003, care a afectat circa 60 de milioane de locuitori din SUA și Canada și a produs pagube considerabile întregii economii și populații.
Congresul american a solicitat Departamentului energiei să pună la punct un program prin care să evite reapariția unor asemenea avarii. În 2007, Congresul SUA a aprobat o lege privind siguranța energetică a SUA, care a reprezentat actul de naștere al conceptului de smart grid. Acest concept s-a extins și în Europa, în urma unor avarii apărute în țările membre ale Uniunii Europene. Prin Directivele 72 și 73/2009 ale UE s-a stabilit ca, până în anul 2022, toate țările membre să aibă contorizare inteligentă. Conform directivelor, până în 2015, 114 milioane de contoare inteligente trebuie să fie funcționale. Doar două țări UE sunt complet contorizate: Italia și Suedia. În SUA, s-a ajuns în prezent la o contorizare inteligentă de 30%.

Rețelele inteligente în România
În România, în urma apariției acestei directive, a fost propus în luna noiembrie 2010 un plan de acțiune, care s-a desfășurat în interiorul companiilor din sectorul energetic, mai ales în zona de distribuție, cea mai afectată de acest plan de acțiuni. „Încă se definesc la această oră strategii. În ultimul an a început să se lucreze la arhitecturile de rețele, care se vor dezvolta în mai mulți pași. Strategia energetică va avea o componentă legată de rețelele inteligente, de asemenea există niște capitole legate de infrastructurile critice. În planul de acțiuni am prevăzut niște cooperări la nivelul unui consiliu interguvernamental. Cel mai dificil aspect este cel legat de cyber security. Până acum, sistemele energetice funcţionau într-un regim închis, fără o legătură directă cu internetul. În acest moment, sistemele energetice se deschid către clienţi şi problemele de cyber security capătă cu totul alte nuanţe”, adaugă Călin Vilt.

Transelectrica este conducătorul sistemului energetic național, coordonatorul prin dispecer – conform procedurilor în vigoare există patru trepte de dispecerizare, coordonate la nivelul dispecerului energetic național.

„Dispecerul național va modifica aceste arhitecturi de rețele și va selecta cele necesare a fi livrate pe fiecare treaptă decizională. Va exista alinierea platformelor de IT și comunicații, s-au realizat deja roadmap-ul de contorizare inteligentă și analiza post-beneficiu. În decembrie 2013, ANRE a emis ordinul 91, în baza căruia s-a dat drumul la proiectele pilot”, menționează Călin Vilt.

În urma acestui ordin a fost impusă realizarea a 32 de proiecte pilot, câte patru de fiecare regiune de distribuție: în mediul urban două proiecte, unul pe zone retehnologizate, celălalt pe zone neretehnologizate, acțiune similară și în mediul rural. Companiile de distribuție și-au promovat mai multe proiecte decât numărul inițial, în prezent fiind înregistrate 45 de proiecte, dintre care unele sunt deja finalizate.

„Standardele în UE au altă orientare decât cele din SUA, cu toate că acum se încearcă o unificare a lor. După 2005, de la apariția procesului de unificare a standardelor de comunicații, toți furnizorii au acceptat ideea de a avea standarde unificate. Primul obstacol cu care ne-am întâlnit a fost faptul că nu toți inginerii energeticieni au înțeles acest concept. Ne-am îndreptat atunci către mediul universitar, pentru a încerca să adaptăm curicula universitară cu acest nou concept. Un inginer energetician trebuie să știe și IT, și fibră optică, și comunicații. Există niște insule de smart grid în România care funcționează. În Brașov există proiecte pilot de contorizare inteligentă, care au devenit operaționale”, mai spune Călin Vilt.

În România au fost asimilate circa 460 de standarde pentru smart grid, dintr-un estimat de 1.000, strict pentru zona de energie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite