Revista >> Septembrie - Octombrie 2014 [Nr. 168] >> Lumea Geospatiala

SmartGrid și rolul soluțiilor geospațiale în construirea orașelor inteligente

Luiza Sandu

29 Septembrie 2014

În 2012, în România erau 44.000 de contoare inteligente. În 2014, numărul acestora a depășit 100.000 (în cadrul unor proiecte pilot).

„Acest concept tehnologic asigură managementul activelor, deci inventarierea tuturor instalaţiilor şi furnizarea datelor necesare pentru ca să aducem într-un tablou de bord toate aceste informaţii cu care se pot reduce cheltuielile, precum şi să se asigure ceea ce se doreşte prin Rețelele Inteligente, dialogul între companiile de utilităţi şi clienţi. Acest concept conduce la un dialog în timp real şi la funcţionarea pieţei. Lucrurile nu sunt deloc simple. Este nevoie de standarde unificate, de multă cercetare pentru adaptarea acestor concepte tehnologice la realităţile fiecărei ţări şi apoi, de educaţie. Noi ne-am focalizat în această perioadă toată activitatea spre această zonă şi analizăm arhitecturi de reţele, toate subiectele legate de modul în care să fie structurate aceste informaţii şi să găsim cele mai bune căi de a fi implementate într-un viitor cât se poate de apropiat. Dinamica aceasta va putea fi conturată după ce se definesc toate conceptele şi se corelează între ele. SmartGrid este unul din puţinele subiecte unde avem nevoie de corelare între toate utilităţile şi de o gestionare coerentă a tuturor bazelor de date. Segmentul de GIS intervine aici și este o infrastructură necesară pentru tot ceea ce înseamnă această tehnologie”, precizează Călin Vilt.

Smart Grid permite integrarea masivă a tuturor opţiunilor de generare (în special bazate pe surse de energie regenerabilă) şi de stocare, precum şi participarea activă a consumatorilor şi facilitează noi produse şi servicii, legând direct actorii implicaţi. Utilizarea unei astfel de reţele – alături în primul rând de o soluție geospațială – optimizează utilizarea activelor şi a funcţionării întregii reţele, oferă energie de calitate, prin monitorizarea, diagnosticarea şi răspunsul rapid la defecte şi anticipează şi răspunde la perturbări ale funcţionării normale a sistemului, permiţând recuperarea rapidă din întreruperi.

Furnizorii de utilităţi se concentrează asupra reducerii costurilor de operare pentru a-şi mări profitul, concomitent cu îmbunătăţirea serviciilor furnizate clienţilor. Cu toate acestea, presiunea exercitată de piaţă în domenii cum ar fi siguranţa, fiabilitatea, protejarea infrastructurilor critice, conformitatea cu normele legale, infrastructura învechită şi îmbunătăţirea proceselor, duce la creşterea costurilor de operare. Soluţiile geospaţiale pentru infrastructură aduc multe beneficii companiilor de utilităţi şi comunicaţii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea fiabilităţii serviciilor, reducerea costurilor şi managementul infrastructurii. Soluţiile geospaţiale pentru infrastructură nu se limitează la hărţile de distribuţie şi operare, putând fi folosite şi pentru întreţinerea şi gestionarea reţelei. Implementarea de instrumente suplimentare de operare bazate pe tehnologia geospaţială aduce beneficii furnizorilor de utilităţi. O soluţie geospaţială pentru infrastructură este caracterizată de un raport beneficii – costuri de 1:1. Dacă o astfel de soluţie este utilizată pentru auto-matizarea operaţiunilor din departamentele de planificare şi inginerie, atunci raportul beneficii – costuri este de 2:1. În cazul în care compania creează o bază de date comună pentru soluţia geospaţială pentru infrastructură şi apoi integrează această soluţie la nivelul întregii companii, punând datele la dispoziţia angajaţilor, raportul beneficii – costuri ajunge la 4:1. În cazul în care compania extinde utilizarea modelului de reţea de la soluţia geospaţială la operarea şi întreţinerea reţelei, raportul beneficii – costuri este mai mare decât cel indicat în studiile existente (conform unui studiu Daratech).