Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

IFIN-HH, 65 de ani de fizică sub semnul excelenței

24 Noiembrie 2014




Primul reper al acestei evoluții îl reprezintă construirea reactorului nuclear de cercetare și a ciclotronului, la începutul anilor '50, care au constituit punctul de plecare al dezvoltărilor ulterioare. Apoi, în anii '70, a urmat o fază de dezvoltare atât pe partea de cercetare fundamentală, cât și pe partea de cercetare nucleară aplicativă. Cea de a treia etapă a avut loc la mijlocul primei decade a anilor 2000, când s-a realizat un amplu proces de reabilitare a infrastructurii generale și a infrastructurii de cercetare și o îmbogățire a acesteia, astfel încât, la momentul actual, cu Acceleratorul Tandem de 9 MV complet modernizat, cu cele trei noi acceleratoare, care sunt mândria institutului, suntem la nivelul oricărui institut de cercetare din lume.

Startarea programului ELI în 2010 înseamnă intrarea într-o nouă ligă, aceea a centrelor de cercetare europene. Și când spun european nu mă refer la nivelul cercetarilor , ci vreau să subliniez faptul că acest centru de cercetare este destinat cercetătorilor din întreaga Europă. ELI reprezintă, practic, a patra etapă în dezvoltarea fizicii nucleare și a fizicii laserilor în România. Sunt două domenii mature la nivel mondial, care provin din fizică atomică și care se reunesc pentru prima data în lume prin ELI-NP.



Cât de mare este potențialul proiectului ELI-NP, ce schimbări majore poate aduce în perspectivă?
ELI-NP s-a născut din contribuția cercetătorilor din România. Dar un aport esențial a venit din partea colegilor noștri din zeci de laboratoare din întreaga lume, cu care colaborăm. Practic, "cazul științific" al proiectului ELI-NP și planurile experimentelor care se vor face la viitorul centru au fost făcute de către întreaga comunitate științifică internațională. ELI-NP are prin naștere ADN-ul unui centru internațional și face intrarea României pe harta centrelor de cercetare de importanță mondială. Concret, reluând exemplul discutat al CERN-ului, dar păstrând însă proporția, în România vom avea un centru în fotonică nucleară, numărul de cercetători estimat că vor beneficia de noul centru fiind de circa 1.000. Dar acesta este numai începutul, nu se știe unde ne va duce dezvoltarea în 10 ani. Nici CERN-ul nu a apărut peste noapte ca un institut gigant cu un buget de peste un miliard de euro.

Iar acest potențial de dezvoltare există deja: dispunem de instrumente și tehnologii aflate cu mult peste ce există la nivelul actual în lume, ceea ce ne va permite să observăm fenomenele altfel decât au mai fost văzute până acum în vreun laborator sau observate în Univers. Toată lumea se așteaptă la studiul unor fenomene complet noi. Că vor apărea legi noi, care pot schimba înțelegerea noastră asupra unor fenomene, rămâne de văzut. Astfel de previziuni există atât în domeniul cercetării fundamentale, unde mulți se așteaptă la descoperirea de legi și fenomene noi, cât și în domeniul aplicativ, unde se preconizează o serie întreagă de propuneri, de studii și experimente care să genereze aplicații și/sau tehnologii imediate, cu o viteză crescută de transfer și o importanță socio-economică foarte mare.

La momentul actual, toată lumea este implicată în implementarea proiectului, în toate cele 3 componente majore : sistemul laser de mare putere, sistemul gamma de mare intensitate, aranjamentele experimentale și construcția cladirilor . Proiectul a început acum un an și 10 luni, în ianuarie 2013, se va termină în 2018, și se poate spune că suntem încă în faza de început, experimentele sunt la nivel de proiect, nu s-a trecut la implementarea lor. Odată finalizat procesul de elaborare a acestor proiecte, urmează ca în ianuarie tot pachetul de experimente să fie aprobat de grupul ELI-NP, urmând ca undeva după luna februarie 2015, când va fi aprobat de întreaga comunitate științifică internațională care a participat la elaborarea lor, să fie trimise pentru o evaluare externă, iar în iunie să fie aprobate de International Advisory Board. Abia apoi vor începe procesele pe zonele de achiziții, implementare, construcția aranjamentelor experimentale etc.

Și totuși, există deja rezultate în spectrul vizibil, cum ar fi crearea Cluster-ului high-tech Măgurele, o asociație de entități de cercetare și din mediul economic care își doresc valorificarea unor oportunități de afaceri ce decurg din acest proiect…
Când am gândit proiectul ELI-NP, o primă întrebare căreia i-am acordat o atenție deosebită a fost cea prin care am încercat să stabilim care este menirea acestui centru. Prima v-am prezentat-o: cea de a pune România pe harta mondială a centrelor de cercetare. Cea de a doua este aceea de a schimba ceva în mentalitatea existentă în relațiile dintre cercetare și mediul economic. Peste tot în lume industria de înaltă tehnologie se concentrează în jurul marilor centre de cercetare. Același lucru ni-l dorim și noi din partea ELI-NP: să contribuie la realizarea unui cluster care să reunească jucători din industria de înaltă tehnologie și să devină primul cluster de acest fel în această parte a Europei.

Există deja aproximativ 100 de firme românești și din străinătate interesate să dezvolte relații cu ELI-NP, cărora le-am creat un cadru de discuții. În urma acestui dialog s-a materializat un cluster tehnologic incipient - Măgurele High-Tech Cluster, care și-a dobândit entitatea juridică, statut care i-a permis să aplice deja la finanțarea din fonduri europene a unui studiu de fezabilitate.

Sunt pași mici, dar consistenți. Procesul de creare a unui cluster de înaltă tehnologie - pe care îl vedem ca fiind doar primul pas dintr-un proces mai amplu de creare a unui unui ecosistem complex de inovare la Măgurele și a unui "science village" aferent - depășește însă posibilitățile institutului nostru de cercetare și impune necesitatea implicării factorului politic și a celui administrativ local și județean.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite