Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

IFIN-HH, 65 de ani de fizică sub semnul excelenței

24 Noiembrie 2014




Când estimați că vor deveni efective mecanismele de transfer tehnologic și care preconizați că vor fi primele zone în care vor putea fi valorificate rezultatele cercetării științifice?
Datorită timpului necesar dezvoltării, dar și a elementului obiectiv că ELI-NP va deveni operațional în 2018, 4-5 ani reprezintă intervalul optim de dezvoltare a acestei direcții. În ceea ce privește domeniile prioritare de valorificare, proiectul ELI-NP va urma ce a construit în timp IFIN-HH în domeniul aplicațiilor și va da un nou impuls: în medicină (mijloace de tratare a cancerului cu ajutorul radio-izotopilor), în managementul materialelor nucleare, în domeniul studiului materialelor (metode nucleare și metode folosind diversele tipuri de radiații) etc. O altă direcție concretă vizează testarea materialelor în câmp intens de radiații, o tehnologie foarte modernă la momentul acesta, care permite simularea mediului de radiații din cosmos și poate sta la baza creării unui centru de competențe pentru tehnologii spațiale.

ELI-NP va aduce câștiguri pentru întreaga cercetare românească. Cât de corect este conștientizat și valorificat de către potențialii beneficiari acest volum uriaș de oportunități interdisciplinare?
Ar fi absurd să avem un centru european de cercetare care să nu fie folosit de către cercetarea românească. De aceea, încercăm să atragem în jurul tematicii dezvoltate aici centre de cercetare din întreaga țară. În acest sens am început un program dedicat cercetărilor legate de tematica ELI-NP, destinat cercetătorilor din universități și institutelor din marile centre universitare, astfel încât să reușim să-i atragem și să-și orienteze încet-încet direcțiile de cercetare către tematica de tip ELI.

În altă ordine de idei, domeniul educațional reprezintă a treia "menire" a lui ELI-NP. Ne dorim să fim un centru educațional de vârf pentru România, dar și să introducem în programele educaționale direcții care să fie legate de ELI-NP. Pe de o parte, pentru a-i atrage pe cei care vor rămâne în cercetare, iar pe de altă parte pentru a pregăti cadrele pentru viitoarea industrie. Mă refer la fizică și ingineria acceleratoarelor, la fizică și ingineria laserelor, pentru că, din păcate, educația românească universitară nu produce specialiști în aceste domenii, care vor fi esențiale pentru dezvoltarea proiectului ELI. Sunt domenii extrem de căutate în întreaga lume, iar la noi nu există încă în programele educaționale. Am semnat un acord cu 23 de universități din România care vor să introducă astfel de programe în programa lor, prin care contribuim cu specialiștii care susțin cursuri. S-a făcut deja un program de master la Universitatea Politehnica din București, dedicat ingineriei acceleratoarelor și ingineriei laserelor, și punem acum bazele unei școli doctorale dedicate acestor domenii. Sunt și alte universități deschise - la Timișoara, la București, la Iași, la Constanța - și încercam să pătrundem în restul țării.

Ce importanță se acordă proiectului ELI-NP, în particular, și fizicii, în general, în Strategia CDI 2014 -2020 aprobată recent?
Proiectul ELI-NP a căpătat în ultimii ani o vizibilitate foarte mare la toate nivelurile - cel al publicului larg, în mediul academic și în mediul politic. Suntem deci un "subiect" cu o puternică vizibilitate și, bineînțeles că ELI-NP are un rol privilegiat în strategia CDI a României pentru următorii 7 ani. De cealaltă parte însă, consider că domeniul de cercetări nucleare s-ar fi putut regăsi mai bine în cadrul strategiei, respectiv partea de cercetare fundamentală ar fi putut fi mai amplă. Cercetarea fundamentală este cea care generează, mai devreme sau mai târziu, progres, pentru că permite crearea unei perspective mult mai largi și poate genera teme de cercetare aplicativă mai valoroase și cu un impact net superior.
Pe de altă parte, beneficiind de suportul noii Strategii Naționale CDI, vom elabora o nouă strategie a Institutului, prin care vom urmări să ne integrăm cât mai bine în rândul priorităților naționale de specializare și prin care vom identifica domeniile în care IFIN-HH poate avea o contribuție cu adevărat valoroasă.

Perspectiva Premiului Nobel la ELI-NP
Profesorul Nicolae Zamfir consideră că sunt șanse foarte mari ca un cercetător din cadrul proiectului ELI-NP să câștige premiul Nobel în fizică: "Desigur că o astfel de predicție nu poate fi transformată în realitate decât atunci când va deveni operațional centrul, respectiv după 2018. Premisele sunt următoarele: avem instrumentele cele mai avansate la ora actuală, iar experimentele care se pun acum la punct sunt dincolo de tot ce există la momentul acesta în lume. Deci vom avea asigurată partea materială. O descoperire nu se face însă de către o mașină, ci de cei care operează mașina, de aceea încercam ca toți cercetătorii care vor lucra la ELI-NP să fie cei mai buni din domeniu. Am început anul trecut un proces de selecție amplu, cu anunțuri în întreaga lume - în buletinul CERN, pe site-urile specializate etc. - și avem deja peste 500 de aplicații. Suntem într-un proces permanent de selecție și au fost angajați până acum circa 50 de cercetători, din cei 200 cât estimam să avem până în 2018. Noi, cei care implementăm proiectul cu entuziasm și încredere în reusită, încercăm să creăm toate condițiile posibile, să le asigurăm atât instrumentele necesare, cât și colectivul potrivit. Și într-adevăr, colegii mei din echipa ELI-NP fac parte din elita mondială a cercetării, care și-ar putea găsi locul oriunde în laboratoarele din lume. De aceea cred și susțin că fiecare dintre acești cercetători are diploma de premiu Nobel în raniță, ca să-l parafrazez pe Napoleon.“



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite