Revista >> Noiembrie - Decembrie 2014 [Nr. 170] >> Cercetare & Invatamant superior

Stabilirea priorităților naționale de specializare inteligentă, șansa României pentru creșterea competivității

Radu Ghitulescu

24 Noiembrie 2014

Recent aprobată, Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2014-2020 include o secțiune dedicată "specializărilor inteligente", concept cheie intens promovat și valorizat la nivelul Uniunii Europene. Radu Gheorghiu, cercetător la Institutul de Economie Mondială și coordonatorul echipei Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) care a lucrat la identificarea și definirea acestor priorități pe termen lung, ne-a oferit ocazia de a ne prezenta etapele parcurse și rezultatele obținute în cadrul acestui proiect de prefigurare a viitorului României.

Ce înseamnă "specializare inteligentă" și cât de importantă este această nouă modalitatea de abordare promovată la nivel național?
În termeni simpli, "specializarea inteligenta" înseamnă ca fiecare țară sau regiune să-și identifice și să susțină acele domenii prin care este capabilă să concureze global. Aceste domenii trebuie să fie limitate ca număr, pentru a permite concentrarea resurselor, să fie în acord cu orientarea generală a economiei locale, dar și să fie orientate către oportunitățile viitorului, în condițiile în care lanțurile globale de valoare adăugată se modifică sub impactul noilor tehnologii, al dinamicii piețelor etc. "Specializarea inteligentă" are în vedere cercetarea, dezvoltarea şi inovarea (CDI) ca vârf de lance al competitivității. Pentru că, pe de o parte, doar prin inovare putem atinge acel element de diferențiere care să ne asigure un loc pe piețele globale, iar, pe de altă, pentru că cea mai mare parte a valorii adăugate dintr-un produs ajunge la cel care deține proprietatea intelectuală și este mai aproape de consumatorul final. De aceea, deși "specializarea inteligentă" presupune diferențiere, aceasta reprezintă, paradoxal, șansa noastră la convergență economică. Dacă nu se întâmplă acest lucru, România își va atinge pragul de convergență cu media UE stabilizându-se ca o țară furnizoare de forță de muncă ieftină. Nu în utimul rând, identificarea "specializărilor inteligente" constituie și o condiționalitate ex-ante pentru utilizarea fondurilor structurale pentru CDI. Cred însă că trebuie să o privim nu atât ca o obligație, cât ca un demers necesar, ca o șansă de orientare a economiei, care va permite companiilor românești să concureze internațional.

Ce a recomandat UEFISCDI pentru realizarea acestui demers?
Identificarea "specializărilor inteligente" ale României s-a realizat în cadrul proiectului "Elaborarea Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020". Proiectul a fost finanțat de către Ministerul Educației Naționale și implementat în anul 2013, în urma unei competiții, de către UEFISCDI în calitate de coordonator, alături de 11 organizații partenere și peste 140 de organizații parteneri asociați. De ce UEFISCDI? Pentru că instituția a dezvoltat în ultimii 9 ani o competență-cheie în domeniul foresight / studii prospective, asociată cu cea de planificare strategică. În anul 2005-2006, UEFISCDI a coordonat cu ajutorul unui alt consorțiu prima consultare națională asupra priorităților CDI, atunci fiind implicate aproximativ 1.000 de persoane, iar rezultatul a fost inclus în Strategia CDI 2007-2013. Între timp, UEFISCDI a derulat numeroase exerciții de foresight, printre care elaborarea "Viziunii asupra învățământului superior 2025" și, anul acesta, elaborarea "Viziunii asupra administrației publice din România în 2020", document care este parte din recent adoptata Strategie pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020. UEFISCDI s-a constituit ca un hub al comunității internaționale de foresight, atât prin proiectele internaționale realizate, cât și prin organizare unui set de 15 workshop-uri internaționale, derulate sub denumirea "Dialogurile de la București". De altfel, World Futures Studies Federation a declarat UEFISCDI organizația anului 2014.

Cum a fost recepționată inițiativa României în zona "smart specialisation" la nivelul CE?
Comisia Eeuropeană, prin intermediul platformei S3 (Smart Specialisation) a dezvoltat, pe de o parte, un ghid privind procesul de specializare inteligentă, iar, pe de altă parte, o procedură "review", care se aplică pe bază de voluntariat. România a parcurs cu succes această procedură de "review" în 3-4 iunie 2014 la Dublin, recomandările suplimentare vizând necesitatea continuării procesului de adâncire a specializării pe parcursul implementării prin ceea ce Comisia Europeana promovează ca "entrepreneurial discovery".

Ce reprezintă "entrepreneurial discovery" și cum contribuie acest concept la identificarea "specializărilor inteligente"?
"Specializarea inteligentă" nu reprezintă un exercițiu singular de prioritizare, ci un proces. Procesul presupune, pe de o parte, antrenarea efectivă a economiei, iar, pe de altă parte, redefinirea priorităților. Adevărata specializare este cea de nișă, definită în termeni de poziție, în lanțuri de valoare adăugată. Strategia CDI adoptată include, alături de "specializările inteligente", și setul de acțiuni asociate și un mecanism numit de corecție, care de fapt este un mecanism de "entrepreneurial discovery".

Cum ați demarat, practic, procesul de "entrepreneurial discovery" la nivel național și prin ce intrumente îl veți susține?
UEFISCDI a început să dezvolte componentele-cheie ale acestui mecanism de "entrepreneurial discovery" în cadrul a două proiecte PODCA, construind în jurul elementelor dezvoltate în procesul de elaborare a strategiei (de exemplu: "Hărțile cunoașterii", analiza actorilor-cheie folosind rețele sociale etc.) și valorificând tehnologiile informaționale de ultima generație. Aceste componente includ:

• BrainRomania 3.0 - o rețea socială a cercetătorilor în sens larg, care va fi lansată în primul trimestru din 2015. În această rețea, profilul și activitatea cercetătorilor sunt alimentate de baze oficiale de publicații, proiecte, brevete etc. Participanții vor putea avea acces la "Hărțile cunoașterii" actualizate periodic și vor beneficia de un sistem inovator de alertă privind fenomene emergente în domeniile lor de expertiză;
• Radar - un sistem de scanare a orizontului care furnizează aceste alerte. Sistemul este bazat pe scanarea unui spectru mare de știri din întreaga lume și selectarea acestora cu ajutorul tehnologiilor Big Data și a analiștilor umani, sub formă de gaming;
• Registrul Național al Infrastructurilor de Cercetare, aflat în dezvoltare, care va avea, de asemenea, structura unei rețele sociale integrate cu BrainRomania, în care organizațiile își promovează serviciile pe care le pot furniza cu ajutorul infrastructurilor de cercetare, iar utilizatorii pot căuta serviciile relevante și evalua accesibilitatea și calitatea acestora.

UEFISCDI a pilotat și un format de workshop dedicat mecanismului de "entrepreneurial discovery". La primul astfel de workshop, care a avut loc în 7 noiembrie 2014, un panel de experți și actori-cheie din domeniul ICT au evaluat o serie de semnale slabe și tendințe emergente selectate cu ajutorul Radarului și au explorat inițiative comune asociate acestora. Cu ajutorul acestui pachet de instrumente cred că vom putea trece de la ideea unui sistem (de altfel, necesar) de monitorizare, bazat pe colectare de indicatori și pe un singur decident, către un sistem viu, în care comunitățile epistemice devin reflexive și capătă dinamică reală.