Revista >> Noiembrie - Decembrie 2014 [Nr. 170] >> Cercetare & Invatamant superior

Stabilirea priorităților naționale de specializare inteligentă, șansa României pentru creșterea competivității

Radu Ghitulescu

24 Noiembrie 2014

Când considerați că vor deveni vizibile primele rezultate ale strategiei de "specializare inteligentă"?
"Specializarea inteligentă" se manifestă prin modificări structurale în economia reală și, mai ales, prin existența unor companii românești care joacă global concurând prin inovare. Pentru a ajunge acolo trebuie să se producă mai întâi schimbări de optică privind miza reală a inovării și schimbări comportamentale, în special în ceea ce privește riscul și colaborarea. Aceste lucruri nu se întâmplă peste noapte, dar se pot deja resimți în ciclul de finanțare 2014-2020 dacă România își menține angajamentul de asigurare a resurselor publice și dacă mecanismele de tip "entrepreneurial discovery" vor fi menținute active.

Cele trei etape ale procesului de identificare a priorităților

Înțelegerea prezentului - o analiză, pe de o parte, a structurii economice existente, iar pe de altă parte a zonelor în care CDI poate creă un efect de antrenare economică. Pentru prima oară în România a fost realizată o bază de date integrată cu toate brevetele (peste 7.000), publicațiile (peste 100.000) și proiectele CDI (peste 5.000), date care au fost coroborate cu datele despre cele peste 600.000 de firme din România. Utilizând tehnologii de tip Data Analytics au fost produse așa-numitele "hărți ale cunoașterii", reprezentări vizuale de concentrări geografice și tematice, care au servit apoi ca input în selectarea priorităților.

Explorarea - judecarea oportunităților în raport nu doar cu trecutul sau prezentul, ci și în raport cu așteptările privind dinamica viitoare, proiectul vizând orizontul 2020. De aceea, faza de explorare a debutat cu un chestionar online, în care peste 28.000 de persoane identificate ca relevante au fost solicitate să identifice propuneri de nișe, cu argumente de oportunitate. Au fost primite peste 1.000 de astfel de propuneri, care, împreună cu "Hărțile cunoașterii", au stat la baza activității celor 13 paneluri de experți, fiecare cu aproximativ 20 de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai cercetării și învățământului superior. Panelurile au avut fiecare patru zile de activitate structurată, în cadrul cărora au consolidat fiecare câte 7 propuneri argumentate.

Focalizarea - intrarea din nou într-o dezbatere lărgită a celor 90 de propuneri argumentate ale panelurilor, dezbatere în care au fost invitate peste 40.000 de persoane identificate ca relevante din spectrul de business, din mediul academic, reprezentanți ai societății civile și din instituțiile publice. Consultarea în sine a avut un caracter inovator: utilizând o tehnică numită "Delphi argumentativ în timp real", participanții au fost invitați să evalueze multicriterial propunerile din domeniile lor de expertiză și, în același timp, să selecteze argumentele relevante sau să ofere noi argumente, acestea din urmă fiind legate fie de elemente din prezent, fie de tendințe așteptate să se confirme în viitor.

Acest chestionar, la care au răspuns peste 4.000 de persoane, a permis, pe de o parte, ierahizarea celor 90 de fișe, iar pe de altă parte, estimarea costurilor asociate atingerii masei critice. În total, propunerile au cumulat un necesar estimat de 27 de miliarde euro pentru perioada 2014-2020, evident cu mult peste posibilitățile României. Considerând ca premisă faptul că România se angajează (și respectă) o creștere graduală a cheltuielilor publice de cercetare-dezvoltare de 1% din PIB până în 2020, cifra estimată realist pentru alocarea pe priorități a fost de 5 miliarde de euro. Astfel, din cele 90 de propuneri au fost selectate aproximativ o treime, ele fiind grupate în 4 domenii de "specializare inteligentă" (Bioeconomie, ICT, Energie și Mediu, Eco-tehnologii) și 3 domenii de interes public (Sănătate, Spațiu și Securitate, Patrimoniu).
Această selecție validată cu un grup de actori-cheie constituie rezultatul direct al proiectului, ea fiind ulterior amendată prin decizie la nivelul autorității contractante a proiectului, fie prin adăugarea și a altor fișe dintre cele 90, fie prin deplasarea din categoria "Priorități de interes public" în cea de "Specializare inteligentă".

"În cadrul acestui proiect am coordonat procesul de consultare asupra priorităților CDI, atât cele de specializare inteligentă, cât și cele numite <de interes național>, respectiv domenii CDI care, chiar dacă nu au neapărat un potențial de valorificare comercială, sunt importante ca provocări societale (precum Patrimoniul și Sănătatea). În afara acestora, mai există și o zonă de cercetare fundamentală și <exploratorie> importantă. Extinderea listei domeniilor de speciliazare inteligenta sau dacă vreti relaxarea criteriilor de selecție asa cum au fost aplicate în proiect induce în oarecare măsură riscul de disipare și, respectiv, de neatingere a masei critice necesare pentru a avansa pe lanțurile globale de valoare adăugată", explică Radu Gheorghiu.