.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Managerial Tools >> Opinia Consultantului >> Stiri si comunicate
Romānia lucrului bine făcut īnseamnă și o reformă īn domeniul fiscal
Practic, în industria petrolieră trebuie analizat doar segmentul upstream (explorare, dezvoltare şi producţie) pentru o impozitare diferenţiată de alte activităţi economice. Celelalte segmente şi anume midstream - transport, rafinare şi prelucrare,downstream -distribuţieşi comercializare implică doar alocarea de resurse financiare şi, prin urmare, nu ar trebui incluse în analiză.
Pentru a putea așeza un sistem fiscal eficient (și a colecta venituri bugetare cât mai mari păstrând în același timp atractivitatea climatului investițional), factorii decizionali trebuie să fie capabili să determine (în mod independent de raportările financiare ale agenţilor economici respectivi) profitabilitatea actuală şi, mai ales, cea viitoare a sectorului la un nivel cât mai detaliat (adică până la nivelul contabilităţii de gestiune a celei mai mici unităţi de exploatare, sondă sau câmp petrolifer).
Acest demers implică existenţa în cadrul Ministerului Finanţelor Publice a unui model financiar extrem de minuțios, bazat pe informații privind: a) costurile de explorare în funcție de tipologia exploatării (clasică, maritimă, fracturare hidraulică etc.), b) costurile de dezvoltare (foraj, infrastructură de producție, conectarea sondelor la căile de evacuare și prelucrare etc.) în funcție de tipologia exploatării, c) nivelul rezervelor (exploatabile comercial), al resurselor contingente precum și nivelul resurselor prospective(teoretic disponibil în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale), d) ciclul de viaţă al concesiunilor (investiții suplimentare în ciclul secundar și terțiar), e) estimările prețurilor în viitor, f) costurile de finanţare, g) inflaţie (factor de actualizare a investiției), h) cursuri de schimb, i) condiţii economice locale şi globale (estimările privind structura consumului), j) modificări ale cadrului legislativ etc.
Cât vrem să impozităm?
Un astfel de model poate arăta,la un nivel foarte detaliat,profiturile ce pot fi obținute din exploatare. Mai departe, el poate arăta și efectele anumitor măsuri fiscale, precum introducerea unei cote diferite de impozit, introducerea unor redevenţe asupra investitorilor şi, mai ales,modul în care profitabilitatea acestora este afectată. Practic, dacă modelul arată că rata de profitabilitatedin exploatarea hidrocarburilor dintr-un perimetru de exploatare este mai mare de 15% (cu titlu de exemplu), atunci statul ar trebui să atragă spre buget tot ce excede această rată de profit. Dacă rata de rentabilitate este mai mică, atunci statul trebuie să ia măsuri fiscale, prin care să păstreze atractivitatea investiţională. Modul în care sunt atrase sumele la buget (prin aplicarea redevenţelor sau a unui impozit suplimentar etc.) este un obiectiv tactic dependent de mai multe aspecte, cel mai important fiind capacitatea administrativă a aparatului fiscal.
Comparabilitate şi concurenţa pentru investitori
Modelul financiar construit ar permite şi comparația cu fiscalitatea din alte ţări. Este irelevant, de exemplu, să compari nivelul redevențelor din România cu cel din Norvegia. În România, nivelul redevenţelor se situează între 3,5% şi 13,5%, în timp ce Norvegia nu impune redevenţe. Cu toate acestea, Norvegia impozitează profiturile din acest sector economic la o cotă totală de 78%, iar România la numai 16%. Dacă mai adăugăm şi faptul că investitorii înregistrează costuri de exploatare diferite de la stat la stat, o comparaţie a tacticilor de colectare (e.g. redevențe cu redevențe) este cu atât mai puţin relevantă din perspectiva politicilor fiscale / publice din sectorul hidrocarburilor.
În loc de concluzie, sper că reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au cântărit obiectiv şi eficient modelul de schimbare în domeniul taxării hidrocarburilor. Sper, de asemenea, că va exista o dezbatere publică care să permită operatorilor economici, opoziţiei politice şi, de ce nu,și Administrației Prezidențiale să îşi exprime poziţia în acest sens.
Parerea ta conteaza: 
