Revista >> Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 [Nr. 171] >> Cercetare & Invatamant superior

Bologna Process Researchers’ Conference – Întâlnire cu viitorul învăţământului superior

Alexandru Batali

05 Ianuarie 2015

• România, pol internaţional de competenţă în cercetare şi în politici de higher education

România îşi consolidează poziţia internaţională de jucător cheie în higher education, după ce a reunit la Bucureşti, într-o nouă ediţie Bologna Process Researchers’ Conference (24-26 noiembrie), reprezentanți de vârf ai comunităţii cercetătorilor şi actorilor care fundamentează politici pentru învăţământul superior. Facilitând găsirea celor mai bune răspunsuri legate de felul în care va arăta universitatea viitorului în Europa, iniţiatorul şi organizatorul evenimentului, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) deschide o perspectivă şi o direcţie de evoluţie unice la nivelul Procesului Bologna. Ligia Deca, coordonatorul Conferinţei şi Expert UEFISCDI în Politici de Învăţământ Superior, ne-a prezentat atuurile, semnificaţiile şi câştigurile unei manifestări româneşti devenită etalon european.

Conferinţa poate fi privită drept o continuare a Secretariatului Procesului Bologna (găzduit de România între 2010 şi 2012) pe o zonă mai focalizată, cea a cercetării în zona de politici pentru învăţământul superior?
Este o continuare a unei inovări aduse de România în cadrul găzduirii Secretariatului Procesului Bologna, manifestată prin două elemente. Pe de o parte această conferinţă, aflată la a doua ediţie, a adus împreună cercetători şi decidenţi din învăţământul superior în încercarea de a analiza tendinţele şi posibilităţile de dezvoltare ale Spaţiului European al Învăţământului Superior. A doua inovaţie a constat în strângerea informaţiilor şi documentelor de la ţările care au găzduit anterior Secretariatul PB, organizarea lor într-o arhivă, şi crearea unui site permanent (www.ehea.info), care în continuare este administrat de aici, de la Bucureşti.

În plus, prin această conferinţă ne-am dorit să continuăm şi publicarea unor volume Springer de articole de cercetare, care marchează nişte elemente de evoluţie a politicilor europene. Dacă în 2012 se vorbea de o nouă decadă a PB, acum se discută foarte mult dacă PB mai are un viitor în formula actuală şi despre cum poate avea loc cooperarea europeană în domeniul politicilor de învăţământ superior în contextul euroscepticismului actual.

Ce a recomandat UEFISCDI pentru a găzdui o conferinţă de o asemenea complexitate şi importanţă internaţională?
Argumentele au fost multiple. Pe de o parte experienţa legată de organizarea ediţiei anterioare a conferinţei, pe de altă parte existenţa unor echipe, în cadrul acestei instituţii, care se ocupă atât de politici pentru învăţământul superior, cât şi de politici în cercetare. Observând că această cooperare funcţionează bine instituţional, ne-am gândit să încurajăm dialogul la nivel european. În plus, UEFISCDI are tradiţie în ceea ce priveşte reunirea, în momente cheie (cum este şi acesta, de redefinire a cooperării europene în învăţământul superior), a potenţialului uman, colectarea informaţiilor şi asigurarea vizibilităţii lor. Există în acest sens o serie de proiecte ale UEFISCDI foarte cunoscute: Strategia de CDI a României, Proiectele strategice pentru învăţământul superior, Proiectele pe internaţionalizare şi echitate în învăţământul superior, Brain România... Avem expertiză atât de conţinut, cât şi organizatorică, plus o reţea internaţională de experţi foarte bine pusă la punct, formată în urma derulării proiectelor strategice anterioare, pe parcursul găzduirii Secretariatului PB şi a organizării conferinţei ministeriale a PB, în 2012. În timp, UEFISCDI a devenit şi un pol de excelenţă în studiile prospective, fiind un reper şi totodată un lider în încercarea de modelare a cercetării care fundamentează politici pentru învăţământul superior. Majoritatea proiectelor noastre abordează partea de viziune, prognozarea şi construirea viitorului, planificarea strategică, iar această conferinţa s-a aplecat clar în această direcţie.

Conferinţa a fost simbolizată de un pom. Ce parte a acestui arbore întruchipează UEFISCDI?
Pomul din logo-ul conferinţei este format dintr-o sumă de sinapse. Este un arbore de sinapse. Încercăm practic să îmbinăm o zonă de know-how, de performanţă intelectuală, de ştiinţă cu o zonă de creştere naturală sustenabilă, de ecosistem şi proces viu. Următoarea provocare a învăţământului superior va fi să adreseze dezvoltarea societală într-un mod sustenabil şi global, iar subiectele pe care oamenii le abordează în zona de învăţământ superior atunci când se educă trebuie să atingă şi teme care până acum păreau ale unei zone de nişă, doar a celor care lucrează exclusiv în acest domeniu.

Sinapsele se dezvoltă sau apar altele noi în urma efortului creierului de a adânci, de a-şi depăşi limitele mentale. Ideile sunt elementul care face sinapsele să funcţioneze. Copacul este rezultatul unui efort de brainstorming, al încercării UEFISCDI de integrare a informaţiilor, a ideilor. Nu întâmplător instituţia dezvoltă o serie întreagă de proiecte care se uită la big data analysis. Colectăm informaţiile, atât numerice, cât şi calitative, şi încercăm integrarea lor pentru a putea accesa informaţie din mai multe domenii, puse pe nişte hărţi uşor de vizualizat. Încercăm să creăm o legătură între zona de cercetare, zona de învăţământ superior şi zona de viziune care să ne ducă mai departe, altfel riscăm să ne întoarcem în perioade de criză.

Ce criterii au stat la baza alegerii temelor, a structurării conferinţei?
Temele au fost alese în funcţie de numărul de articole avute la ediţia anterioară şi de tendinţele momentului, gen data analytics sau teaching&learning. Pe de o parte ne-am dorit să atingem zonele specifice PB, iar pe de altă parte zonele adresate de toate sistemele naţionale. Pentru facilitarea procesului de armonizare, PB a lăsat la o parte tot ce era incomod ca discuţie. În schimb sunt alte teme unde ţările au viziuni diferite, precum finanţare şi guvernanţă, diversificare, performanţă şi măsurarea ei, unde Bologna nu poate genera consens în abordări. Conferinţa şi-a dorit însă să le atingă şi pe acestea, pentru că la momentul actual ele decid direcţia în majoritatea sistemelor naționale.

Astfel de teme incomode au mai fost dezbătute destul de aprins la nivel politic. Noi am încercat să mutăm discuţia din zona de instrumente şi de structurare a PB, în zona de viziune şi de analiză, de aflare a răspunsului la întrebarea Pentru ce avem nevoie de coordonare europeană în învăţământul superior? mai ales într-un moment în care guvernele sunt alese pe platforme eurosceptice. Încercăm să vedem cum poate ajuta cooperarea europeană în lucrurile care se întâmplă la nivel naţional, fără a fetişiza PB în forma actuală, în condiţiile în care se schimbă contextul şi nevoile.

A existat un scepticism declarat în rândul participanţilor legat de continuarea PB în formă actuală. În ce măsură o conferinţă ce abordează subiecte incomode poate schimba pozitiv cursul PB?
Cercetătorii au luxul de a fi puţin interesaţi de imaginea lor atunci când emit o teorie. Ei pot fi critici, pot spune lucruri pe care alţii nu le pot spune şi veni cu soluţii în afara celor acceptate de societate. S-a vorbit mult de incapacitatea sistemului Bologna de a permite învăţarea în urma greşelilor apărute. Acest lucru e complicat de spus de guvernele care au împins lucrurile în această direcţie, în schimb cercetătorii îl pot afirma şi propune soluţii. În plus, conferinţa a beneficiat de participarea unor policy entrepreneurs, oameni de legătură care au un background în zona de cercetare şi experienţă în zona politică, care înţeleg limbajul ambelor medii şi pot duce eficient mesajul dintr-o zonă în alta. În momentul în care exista un mesaj incomod pe mai multe teme şi ai pe cineva care îl poate traduce oamenilor politici, ai din start un avantaj. Politicienii ascultă de critici mai mult decât de laude şi, venind şi cu datele, cu evidenţele puse la dispoziţie de cercetători, atunci ai o şansă în plus să schimbi lucrurile şi să fundamentezi decizii ulterioare.

Conferinţa a evidenţiat o serie de lucruri care vorbesc de declinul PB. Reprezentantul CE a declarat că educaţia şi inovarea nu mai sunt priorităţi pentru noul cabinet, reprezentând doar un apendice al planurilor de investiţii. Cum poate fi stopat un astfel de declin din interiorul unei Conferinţe care abordează deschis viitorul învăţământului superior?
Documentele şi fundamentarea liniilor de finanţare ale UE arată că învăţămntul superior şi cercetarea sunt piloni în strategia 2014-2020, iar fondurile sunt deja alocate în programul Erasmus +. O declaraţie politică nu poate schimba acest lucru, dar încearcă să schimbe percepţia asupra importanţei investiţiei în învăţământul superior şi necesitatea reajustării bugetului pe parcurs.

Problemă reală este cea legată de bugetele naţionale. E bine că avem bani europeni, dar până nu vom avea o investiţie la nivel naţional, care să fie măcar în oglindă cu ce face Europa, nu putem vorbi de o UE competitivă. În România cercetarea este subfinanţată de foarte multă vreme. În momentul în care există o presiune internaţională, sunt mai multe şanse ca lucrurile să se mişte şi pe plan local.