Revista >> Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 [Nr. 171] >> Cercetare & Invatamant superior

Bologna Process Researchers’ Conference – Întâlnire cu viitorul învăţământului superior

Alexandru Batali

05 Ianuarie 2015

După încheierea Conferinţei, care sunt satisfacţiile şi deziluziile?
Satisfacţiile sunt legate de faptul că am intrat în contact cu idei noi. De exemplu s-a discutat mult despre imposibilitatea de a continua colaborarea la nivel european în absenţa cooperării în zona de teaching&lear-ning. Atâta vreme cât metodele sunt depăşite, nu putem avea aşteptări şi cerinţe exagerate de la învăţământul superior. Pe de altă parte scade numărul tinerilor care intră în sistem şi este necesară o reorientare către long life learning. O altă idee importantă este aceea că în învăţământul superior şi în cercetare cooperarea europeană nu ar trebui subsumată cooperării politice. Redefinirea cooperării în învăţământul superior şi în cercetare nu ar trebui să aștepte tonul de la nivel politic. Ordinea inversă este cea firească şi poate aduce schimbări şi la nivel de politici.

Este necesar şi inversarea raportului dintre economic şi cultural. Învăţământul superior european nu poate fi văzut doar ca o componentă a unei zone comerciale. Cultura este cea care uneşte şi dă sens UE...

Cu siguranţă. Câtă vreme focalizezi învăţământul superior pe zona de cooperare economică eşti supus unor limite şi unei saturări. Cultura este un element de atracţie ireplicabil pentru studenţii de pe alte continente şi opţiunea principală pentru care aleg Europa pentru studiu. Cooperarea culturală şi păstrarea specificităţii valoroase a fiecărui sistem naţional reprezintă avantajele pe care trebuie să le perpetuăm. Aceasta este o idee mai veche a părinţilor construcţiei europene care spuneau că, dacă ar fi să refacă cooperarea europeană, nu ar mai face-o bazându-se pe cărbune, ci pe cultură. Pentru că este mult mai stabilă şi oferă principii şi valori constante, care nu variază precum indicii de la bursă.

Sintetizând, care sunt câştigurile aduse de această Conferinţă?
La nivel european avem o coagulare a cercetării în zona de învăţământ superior pe diferite subteme şi aducerea lor în atenţia celor care iau deciziile, la Conferinţa Ministerială a PB din 2015. Un alt beneficiu este acela al promovării în atenţia publică a vocilor tinerilor cercetători şi al reîmprospătării bazei de idei, prin publicarea lucrărilor lor în volume ale renumitei edituri Springer.

Pe plan naţional cred că a fost consolidată imaginea României de big player în zona politicilor de învăţământ superior, respectiv a PB. Actorii care au influenţă în zona politicilor de învăţământ superior sunt cei care au continuitate, alegând nişte teme şi dezvoltându-le pe parcursul timpului. Noi ne-am ales două: legătura dintre cercetare şi învăţământul superior şi intensificarea dialogului legat de ceea ce înseamnă guvernantă şi finanţare. În plus, astfel de conferinţe internaţionale ajută cercetătorii din universităţile româneşti să aplice cu lucrări, trecând printr-un proces onest de selecţie şi scutind costurile ridicate rezultate în urma deplasării în străinătate.

La nivel instituţional, evenimentul ajută oamenii din UEFISCDI să-şi păstreze nivelul de excelenţă la care lucrează, îi păstrează într-o zonă relaţională extinsă şi întăreşte statutul instituţiei de pol relevant în mediul de cercetare.

Harta câştigurilor esenţiale

Deschizând o multitudine de perspective şi unind planuri foarte diverse, prof.dr.ing. Adrian Curaj, Directorul Geneneral al UEFISCDI şi totodată persoana care şi-a imaginat această conferinţă internaţională şi a contribuit la a-i da viaţă, consistenţă şi prestigiu împreună cu echipa UEFISCDI, a punctat principalele beneficii pe care ediția 2014 le-a adus. Fiecare în parte şi toate împreună confirmă poziţia şi importanța pe care România o joacă la nivelul învăţământului superior european, asigurându-ne vizibilitate şi prestigiu.

Pol internaţional de competenţă
Prof. Adrian Curaj consideră că mesajul cel mai important pe care îl transmite Conferinţa în ţară este acela că putem fi în top, internaţional, prin viziune, inspiraţie şi perseverenţă. “Suntem buni internaţional şi naţional în strategic policy intelligence şi facem policy advice în domeniile: învăţământ superior, ştiinţă şi inovare, contribuind la elaborarea de propuneri de politici fundamentate, în domeniu. Propunerile noastre vin în urma unor exerciţii prospective, de tip foresight, orientate egal spre timp, mediu şi lung (viziune), cât şi spre acţiune (cărţi albe, strategii, roadmaps). Orientarea pe termen lung, abordarea sistematică, grija în implicarea celor interesaţi-stakeholders inclusiveness, dar şi orientarea spre acţiune asigură atât efectul de collective intelligence, precum şi energiile necesare implementării, a punerii în practică. O facem bine, la nivel naţional, regional şi internaţional, iar proiectele finanţate confirmă acest lucru. Inovăm, aplicăm şi învăţăm. Facem lucruri “obişnuite” dar şi unice, aşa cum sunt Conferinţa Cercetătorilor Bologna, conferinţele Crazy Futures sau Dialogurile de la Bucureşti. Conferinţa a confirmat că există, în România, suficientă forţă, recunoaştere internaţională şi credibilitate, pentru a organiza un eveniment ştiinţific unic, ca scop şi scale, vizibil şi cu impact major internaţional. Prezenţa a peste 150 cercetători, atât personalităţi ştiinţifice, cât şi tineri, din 30 de ţări, a confirmat interesul, dar asigură şi masa critică pentru a transmite un mesaj plenului Conferinţei Ministeriale a Procesului Bologna, în 2015.”

Suport pentru decidenţi
Directorul UEFISCDI îşi aminteşte cum a fost creat evenimentul: “România a asigurat secretariatul Procesului Bologna (PB), din iulie 2010 până în mai 2012, iar secretariatul a fost găzduit de UEFISCDI. Am înţeles multe asigurând acest secretariat, am dovedit competență şi am generat încredere. Am impresionat prin profesionalismul tinerilor ce au asigurat secretariatul, inclusiv conducerea acestuia. Greu de explicat ideile total noi, aşa cum este şi Conferinţa Cercetătorilor Procesului Bologna. Totuşi, în 2011 ne-am gândit că vocea neauzită a cercetătorului, a celui care are libertatea academică şi se poate uita cu ochi critic la procesul politic (aşa cum este cel Bologna) nu este auzită. Am realizat că decidenţii din PB au nevoie de informaţii care să-i ajute să-şi fundamenteze opţiunile şi atunci am propus şi pus în practică, în premieră absolută, o conferinţă care adună vocea cercetătorilor în domeniu, şi o face să se audă. Mesajul cercetătorilor participanţi la conferinţă, în anul 2011, s-a auzit în plenul Conferinţei Ministeriale a Procesului Bologna, în anul 2012, iar gândurile lor, aşternute în articole ştiinţifice au ajuns la decidenţi, dar şi la alţi cercetători, prin cele două volume editate de Springer. Succes enorm ce a fost esenţial pentru interesul față de conferinţa din acest an, a doua, care va transmite mesajul cercetătorilor la următoarea conferinţa ministerială a procesului Bologna din 2015”.