Revista >> Ianuarie - Februarie 2015 [Nr.172] >> Cercetare & Invatamant superior

Programele PN II, între provocări şi realizări

Alexandru Batali

12 Februarie 2015

Prin concentrarea instituţională din 2010, Unitatea Executivă pentru Finațarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) a devenit coordonator administrativ integral pentru 4 din cele 6 programe ale Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2007-2014 PN II: Resurse Umane, Parteneriate, Idei, Inovare şi, parţial, pentru Capacităţi. Fiecare dintre aceste programe a avut roluri bine definite, provocări specifice şi a determinat câştiguri esenţiale pentru cercetarea românească. Raportându-se la aceste repere, coordonatorii Programelor ne-au restituit imaginea unei activităţi și a unor eforturi poate mai puţin vizibile, dar cu impact cert la nivelul îmbunătățirii și evoluției sistemului CDI.

Programul Resurse Umane a reprezentat o prioritate pe perioada PN II şi, indiferent de fluctuaţiile nivelului de finanţare, a fost integral finanţat. Alături de coordonatorul ştiinţific, UEFISCDI a urmărit crearea de instrumente specifice, care să ducă la creşterea numărului de cercetători, la îmbunătăţirea performantelor acestora, la atragerea în România a cercetătorilor din afara graniţelor ţării şi la creşterea atractivităţii carierei în cercetare. Cea mai recentă provocare o reprezintă cele 2961 de aplicaţii depuse în 2014 pe subprogramul „Tinere Echipe”, precum şi calendarul strâns pentru realizarea evaluării şi contractării acestora.

„Prin subprogramul „Proiecte de cercetare pentru stimularea revenirii în ţară a cercetătorilor” s-a urmărit stimularea excelentei ştiinţifice în cercetarea românească, prin asigurarea unor condiţii adecvate cercetătorilor români din străinătate, cu experienţă internaţională şi rezultate semnificative, care doresc să revină în instituţii de cercetare din România. Astfel au fost integraţi peste 50 de cercetători. Impulsionarea publicării lucrărilor de cercetare în reviste cotate ISI se datorează şi instrumentului de finanţare „Premierea rezultatelor cercetării - articole”, care a permis în acelaşi timp creşterea vizibilităţii cercetării româneşti pe plan internaţional. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cele 9 articole premiate în 2014 în Nature/Science, comparativ cu singurul articol premiat în Nature în 2010. Nici tinerii aflaţi la început de carieră de cercetare nu au fost neglijaţi. Prin cele două competiţii lansate pentru „Bursa Tânărului cercetător” sunt susţinuţi lunar, pentru o perioadă de 24 luni, 23 de tineri români, olimpici internaţionali, care au optat pentru a se pregăti într-o universitate din România”, ne-a prezentat Irina Bitescu, Coordonatorul Programului Resurse Umane, principalele câştiguri.

Competiţiile organizate în cadrul programului Idei au urmărit obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf în domeniile în care România are potenţial de cercetare exploratorie/fundamentală şi creşterea vizibilităţii şi recunoaşterii internaţionale a performanţelor cercetării româneşti. Programul Idei s-a adresat inclusiv cercetătorilor din străinătate, dispuşi să conducă proiecte de cercetare în România, deschizând astfel linii de colaborare internaţională. Colaborarea cu experţi recunoscuți pe plan național și internațional, implicaţi în procesul de evaluare, a reprezentat o provocare la nivelul acestui program, existând competiţii evaluate în totalitate cu experţi străini.

Gabriela Chiric, Coordonatorul Programului Idei, a enunţat o serie de beneficii: „Prin Subprogramul Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie s-a atins cea mai mare valoare finanţată din cadrul PN II (7 mil lei/proiect), finanţarea fiind asigurată integral până în acest moment. Ţinând cont de evoluţia tehnologică şi practicile la nivel internaţional s-a creat şi dezvoltat o platformă web prin intermediul cărora se realizează, on-line, depunerea propunerilor de proiecte, contractarea şi raportările anuale. Introducerea în etapa de evaluare a răspunsului directorului de proiect la observaţiile formulate de evaluatori, înainte de întocmirea raportului de consens a dus la creşterea nivelului de transparență a procesului de evaluare şi, în consecinţă, la diminuarea numărului de contestaţii”.

Provocarea programului Parteneriate în domenii prioritare a constat în complexitatea organizării şi desfăşurării competiţiilor. „Propunerile de proiecte depuse au fost propuneri complexe, interdisciplinare, cu cel puţin 2 parteneri, dintre care cel puţin unul este o întreprindere ce se supune schemei ajutorului de stat. Fiecare competiţie nouă a presupus acordarea de asistenţă tehnică ofertanţilor pe durata sesiunii de depunere, identificarea şi contactarea unui număr considerabil de experţi evaluatori pe toate direcţiile de cercetare ale programului (tehnologia informaţiei şi comunicaţii; energie; mediu; sănătate; agricultură, siguranţă şi securitate alimentară; biotehnologii; materiale, procese şi produse inovative; spaţiu şi securitate; cercetare socio-economică şi umanistă) şi asigurarea suportului experţilor evaluatori pe tot parcursul procesului de evaluare”, ne-a informat Nicoleta Dumitrache, Coordonatorul Programului Parteneriate.

La cele 4 competiţii organizate prin acest program au fost depuse peste 9.000 de aplicaţii, din care aprox. 4.000 de aplicaţii au fost depuse exclusiv on-line. „Alinierea la practicile europene, prin utilizarea experţilor internaţionali, a fost implementată cu succes şi în cadrul programului Parteneriate. Începând cu competiţia 3/2011, evaluarea a fost făcută de cel puţin 50% experţi internaţionali. Mai mult, pentru o evaluare corectă şi completă, la competiţia 4/2013, după finalizarea evaluării individuale, directorii de proiecte au putut vizualiza în platforma de depunere on-line fişa de evaluare concatenată, cuprinzând toate comentariile şi notele acordate de cei 3 evaluatori, cu invitaţia de a formula în scris un punct de vedere faţă de cele exprimate de evaluatori. Un alt rezultat notabil l-a reprezentat simplificarea modalităţilor de contractare a proiectelor, raportare şi monitorizare a cheltuielilor şi rezultatelor; transmiterea şi procesarea informaţiilor electronic, eliminându-se posibilitatea transmiterii pe suport hârtie a unor versiuni eronate şi asigurând economie de timp atât pentru beneficiari, cât şi pentru experţii UEFISCDI”, apreciază Andreea Dimitriu, Expert Program Parteneriate.

Programul Capacităţi a fost gândit transversal şi a avut drept scop dezvoltarea capacităţii de cercetare a mediului ştiinţific din România şi integrarea acestuia în structurile de excelenţă europene. UEFISCDI a preluat acest program în 2012, asigurând finalizarea celor 6 proiecte de infrastructuri mari de cercetare de interes european aflate în derulare. În paralel s-a deschis o nouă competiţie de 110 milioane de lei pentru un proiect ce a avut menirea să asigure accesul entităţilor de cercetare româneşti la baze de date internaţionale scientometrice. Alte instrumente de finanţare create au fost internaţionale şi au vizat Co-finanțarea PC7 (prin care s-a oferit entităţilor de cercetare româneşti posibilitatea de a-şi acoperi contribuţia ce le revenea), finanţarea cercetătorilor din România care au trecut de pragul de evaluare în competiţii de cercetare de excelenţă pe teme de cercetare relevante la nivel european (ERC-like), şi sprijinul programelor de cooperare bilaterale.

Mircea Segărceanu, Coordonatorul Programului Capacităţi, ne-a vorbit despre provocările specifice şi despre câştigurile esenţiale: „ În special în cazul infrastructurilor mari, a fost un challenge să asigurăm un flux financiar continuu, care să depăşească o serie întreagă de constrângeri administrative (licitaţii naţionale şi internaţionale, termene de plată, construcţii de clădiri ș.a.m.d.) şi să fim o punte de comunicare eficientă cu contractorii. Prin instrumentul ERC-like am încurajat atragerea cercetătorilor de excelenţă pentru a se implica în cercetarea din România şi prin Bilaterale am încercat să asigurăm vizibilitatea cercetării româneşti în context internaţional. În final am creat 6 infrastructuri mari de cercetare care au crescut capacitatea românească de cercetare şi au atras parteneriate internaţionale, am mărit accesul entităţilor româneşti la publicaţii şi baze de date internaţionale şi am crescut eleigibilitatea cercetătorilor prin diverşi factori scientometrici. Nu în ultimul rând, mulţi cercetători de excelenţă au (re)descoperit ce înseamnă cercetarea din România şi au determinat viitoare colaborări în proiecte europene”.

Câştigurile aduse de Programul Inovare au fost prezentate pe larg într-un articol anterior, motiv pentru care nu vom reveni cu detalierea acestora. În schimb, merită evidenţiată contribuţia adusă de componentele de scientometrie şi de comunicare în implementarea eficientă a tututor programelor gestionate de UEFISCDI.