Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Inovaţia Anului 2014, o şansă crescută de recuperare a pacienţilor cu deficienţe ale nervilor periferici

13 Februarie 2015




Toate probele prelevate de la loturile de teste ajung la Institutul de Biologie şi Patologie Celulară, unde au fost făcute, iniţial, şi testele pe celule. Acum, în faza de testare pe animale, este urmărită evoluţia în timp a implantului, pe o perioadă de 6-8 luni. „Fiind vorba despre un produs implantabil, un conductor nervos are nevoie de până la opt luni pentru a putea vedea dacă s-a regenerat ţesutul. Nu este ca un pansament, la care vezi rezultatele într-o săptămână, de pildă”, spune Mădălina Albu.

Iar munca în echipă nu se opreşte aici. În acest moment, conductorii nervoşi din colagen sunt obţinuţi manual, drept urmare pasul următor implică derularea unui proiect complementar de fabricare a unui echipament automatizat – „o maşină de făcut nervi”, cum o alintă zâmbind Mădălina Albu – care să respecte tehnologia brevetată. „A fost foarte greu până am pus la punct tehnologia, care reprezintă inovaţia, noutatea adusă de noi, dar Aacum avem este nevoie de un nou proiect interdisciplinar specializat pentru a fabrica un echipament nou, care trebuie omologat, la rândul său.”.

Viitorul pe etape
În paralel cu intenţia de a trece noua tehnologie de la producţia manuală la cea de serie, industrializată, continuă şi eforturile de a aduce conductorii nervoşi din colagen în faza de testare pe oameni, ceea ce s-ar putea întâmpla chiar din acest an.

Raportat la numărul actual de intervenţii, chirurgii apreciază că necesarul de conductori nervoşi artificiali în România este în România de aproximativ 23.000 de unităţi pe an, dar potenţialul acestui produs medical, atât pentru institut, cât şi pentru pacienţi, este mult mai mare. „Am făcut studii paralele cu conductori nervoşi alternativi, al căror cost este de circa 5-600 de euro pe centimetru”, spune Mădălina Albu. „Noi am evaluat conductorii nervoşi din colagen produşi prin tehnologia noastră la 30 de euro pe centimetru, dar luăm în calcul chiar şi un preţ mai mic decât atât, în condiţiile în care dintr-o piele de viţel, folosită ca materie primă, putem obţine cel puţin un milion de conductori.”

Pentru pacienţi, beneficiile noii tehnologii sunt consistente şi nu se limitează doar la costurile intervenţiei. În cazul secţionării unui nerv periferic, dacă este nevoie de un implant, se apelează de obicei la auto-grefă. Procedura garantează acceptarea implantului de către organism, dar este laborioasă şi presupune mai multe intervenţii chirurgicale. Grefele din alte surse aduceau până acum în ecuaţie şi riscul respingerii implantului de către organism. „Colagenul, în schimb, este acceptat natural de organism şi se resoarbe, astfel că nu mai este nevoie de o altă intervenţie”, explică Mădălina Albu.

„Pentru noi, testele pe oameni nu reprezintă o problemă, având în vedere succesul înregistrat în testele pe animale şi valoarea echipei medicale cu care lucrăm; dificil este să aducem această tehnologie la o producţie de nivel industrial.” Pentru dezvoltarea unui echipament specializat, INCDTP a încercat în 2013, fără succes, să câştige un proiect de finanţare. Managerul institutului, Carmen Ghiţuleasa, susţine în continuare proiectul şi îşi propune să meargă mai departe cu fazele de testare şi de asigurare a unei surse de finanţare pentru industrializarea tehnologiei: „Premiul pe care l-am obţinut acum la concursul Premiază Inovaţia are un rol importantul său, pentru că ne asigură vizibilitate, deschide noi direcţii de cercetare, noi direcţii de transfer tehnologic şi de aplicare concretă a muncii noastre.”

Tradiţie în cercetarea medicală
Apropierea INCDTP de zona medicală este de lungă durată, subliniază Carmen Ghiţuleasa. „Prin tradiţie, institutul cercetează şi valorifică rezultatele obţinute în domeniul articolelor medicale, atât cele textile, cât şi celebiomateriale pe bază de biomaterialcolagen. Avem câteva produse pe care le comercializăm şi suntem unic-producător pentru unele articole de nişă, fiind preocupaţi să creştem numărul acestora.”

Pe partea de biomateriale, produsele pe bază de colagen sunt bine primite de piaţă, în special pansamentele colagenice pentru tratarea arsurilor, iar pe partea de articole medicale pe componentă textilă se remarcă aţa chirurgicală neresorbabilă, halatele chirurgicale cu diverse caracteristici, în funcţie de specificul intervenţiei, câmpurile operatorii pentru actul chirurgical.

„Avem şi două produse comerciale cu marcaj CE, fiind singurul producător din ţară de articole pe bază de colagen care a dobândit acest marcaj. Este vorba despre două tipuri de pansamente, unul pentru arsuri şi răni de orice fel, inclusiv escare, şi altul special conceput pentru tratarea ulcerului varicos. De asemenea, am dezvoltat un produs - o membrană din colagen cu doxiciclină pentru paradontoză - pentru care sperăm să obţinem anul acesta marcaj CE. Am primit deja o cerere de 100.000 de bucăţi pe lună!”, detaliază Mădălina Albu.

Din păcate, durata unui proiect de cercetare este limitată financiar în acest moment la doi ani. Carmen Ghiţuleasa şi Mădălina Albu consideră că proiectele de cercetare în domeniul sănătăţii trebuie să beneficieze de o perioadă de derulare mai mare: „Lucrăm cu produse speciale, care operează sub reguli foarte stricte şi care au nevoie de perioade lungi de testare. Cu toată experienţa noastră, doi ani sunt insuficienţi pentru a duce la capăt un astfel de proiect”. Formal proiectul conductorilor nervoşi din colagen s-a încheiat în 2011, dar echipa l-a continuat din pasiune, pentru toţi acei oameni care au nevoie de aceşti conductori pentru a începe o viaţă nouă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite