.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IMT deschide porţile către Măgurele High Tech Cluster şi colaborarea cu industria
La tradiţionala Zi a Porţilor Deschise, IMT Bucureşti obişnuieşte să invite de la un an la altul o anumită categorie de participanţi. Tema ultimului eveniment a fost dată de colaborarea în cadrul „Măgurele High Tech Cluster” (MHTC, http://www.mhtc.ro) şi preocupările comune legate de colaborarea cu industria, în special prin utilizarea infrastructurii de cercetare.
Pe data de 16 decembrie 2014 (a se vedea pagina specială www.imt.ro/zpd2014) au participat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia–Hulubei” (IFIN-HH) - coordonatorul consorţiului MHTC, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică Pământului – INCDFP, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei – INFLPR, Institutul Naţional pentru Fizica Materialelor – INCDFM, S.C. APEL LASER S.R.L., Fundaţia pentru Democraţie, Cultură şi Libertate. Invitatul de onoare al evenimentului Ziua Porţilor Deschise a fost IFIN-HH, reprezentat prin directorul general Acad. Nicolae Zamfir, dar şi prin infrastructurile „Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP)” şi „”Center for Technology Transfer and Marketing (CTT - IFIN-HH). Au mai participat: Universitatea „Politehnica” din Bucureşti (UPB), Honeywell România S.R.L., SITEX45 SRL şi revista „Market Watch”.
Manifestarea a fost deschisă de expunerea “IMT-performanţă în proiectele europene” (Dr. Raluca Müller, Director general al IMT Bucureşti). Au urmat trei comunicări legate de infrastructuri de cercetare de dimensiuni diferite: ELI-NP (în construcţie), CETAL (dată recent în funcţiune), IMT-MINAFAB (în funcţiune din 2009). Titlurile acestor prezentări au fost: “ELI-NP – stadiul implementării şi perspective ştiinţifice”, Acad. Nicolae Zamfir, Director general al IFIN–HH (Invitat de Onoare); “CETAL – infrastructura laser pentru cercetări în domeniul micro- şi nanofabricaţiei”, Dr. Marian Zamfirescu, Dr. Florin Jipa s.a., INFLPR.; “Evoluţia IMT-MINAFAB: centru de micro-şi nanofabricaţie”, Acad. Dan Dascălu, INCD-Microtehnologie -IMT.
Concluziile evidente ale acestei suite de prezentări (accesibile la adresa www.imt.ro/zpd2014) au fost: România a investit din ce în ce mai mult în infrastructurile de cercetare (beneficiind şi de contribuţia fondurilor structurale), iar cercetătorii îşi pun tot mai mult problema cooperării cu industria. Chiar şi ideea clusterului HTCM este aceea a utilizării în aplicaţii industriale a unei facilităţi unice în lume: Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cea mai mare infrastuctură de cercetare realizată vreodată în România. În fine, Planul Operaţional Competitivitate 2014-2020 condiţionează investiţiile în infrastructura de cercetare din sectorul public de utilizarea acesteia în beneficiul firmelor.
Cum a ajuns IMT competitiv în programele europene?
Succesul IMT în programul cadru al UE, FP 7 (în special în ICT şi NMP) dar şi în alte scheme europene de finanţare (ENIAC, ERA-NET etc.) este rezultatul unei politici îndelungate de apropiere faţă de unele domenii promovate de UE, ca şi a legăturilor de durată cu unii parteneri europeni. Într-o primă fază a participării României în programele europene (în PC 6), pe lângă implicarea IMT în unele proiecte de cercetare (cu sarcini mai puţin complexe, datorită bazei experimentale relativ modeste), institutul a fost implicat în proiecte (reţele de excelentă, proiecte de coordonare şi suport) care au favorizat contacte multiple la nivel european. Vizitând în februarie 2004 institutul, Comisarul pentru Cercetare Phillipe Busquin a notat în cartea de onoare: “IMT – pionier al integrării în ERA” (European Research Area).
Ulterior, infrastructura de cercetare a IMT s-a îmbunătăţit considerabil prin MIMOMEMS (primul centru de excelenţă din România finanţat din PC7) şi finanţarea obţinută din programele naţionale, de tip CAPACITĂŢI şi din POS-CCE (fonduri structurale). În momentul de faţă institutul dispune de o gamă variată de tehnici de micro- şi nanofabricaţie, aparatură de investigare fizică la scara micro- şi nanometrică, programe de calcul care permit simularea şi proiectarea micro- şi nanostructurilor, precum şi de aparatură de testare electrică şi optică, dar şi mecano-climatică. Specific IMT este realizarea de dispozitive electronice, fotonice, microfluidice şi a microsenzorilor chimici şi biologici. Tehnicile fotolitografice permit realizarea de detalii la scară micrometrică, în timp ce structurarea la scară nanometrică foloseşte metode mai noi, cum ar fi litografia cu fascicul de electroni (EBL).
Factorul uman este cel puţin la fel de important ca şi dotarea. Pe lângă experienţa câştigată într-un număr mare de proiecte şi contactele existente în ţară şi în străinătate, corpul de cercetători are avantajul formării multidisciplinare şi – în unele cazuri – şi a specializării în străinătate (tipic, prin studii doctorale sau postdoctorale, dar şi prin colaborări permanente cu alte institute).
Competenţa IMT în tehnologii generice esenţiale (TGE), cum ar fi nanoelectronica, fotonică, nano-biotehnologii este probată de implicarea institutului în proiecte de anvergură împreună cu firme de primă mărime: Thales R&T şi Thales Systèmes Aéroportés (Franţa), EADS GmbH, Infineon Technologies AG, IMST (Germania) în realizarea de dispozitive şi senzori cu dimensiuni nanometrice, cu aplicaţii în comunicaţii, industria auto sau cea alimentară. Unul dintre aceste proiecte, încă în derulare, este „Nano-RF” (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/nano-rf-project-low-cost-and-secure-way-double-air-traffic), în care IMT coordonează concepţia unor componente de înaltă frecvenţă destinate unor radare pentru aeroport; proiectarea cu nanomateriale bazate pe carbon este de bun augur pentru noul centru CENASIC, investiţie din POS-CCE (2015).
Parerea ta conteaza: 
