.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Anarhia datelor
Într-un mod oarecum paradoxal, deşi mantra „Informaţia este putere” îşi păstrează valabilitatea, datele tind să ne încurce tot mai mult deciziile şi alegerile. Am 130 de programe în grila TV, 20-30 de site-uri web pe care aş vrea să le citesc, 40-45 sortimente de apă minerală în supermarket, 27 de viteze la bicicletă, iar din păcate ziua a rămas tot la 24 de ore.
În mediul digital actual sunt mai mulţi biți decât stele în universul cunoscut, iar dincolo de problema stocării acestor date, o problemă reală este analiza și înţelegerea lor. Datele par a fi prea multe, prea protejate, prea neprotejate, inaccesibile și neînţelese, iar multe par a avea o viață a lor. Le extragem, le transformăm, le analizăm, le copiem… iar până la urmă, prea puţini le mai ştiu originea și sensul. Unele studii atestă procente îngrijorătoare precum 60% data drift, 75% pierdere de timp cu analiza gradului de eroare, 100X data deduplication etc…(nu mă întrebaţi sursa, le-am auzit la o conferinţă)
Ce facem cu datele? Rămase la nivelul aplicaţiilor operaţionale, datele vor livra o valoare limitată, vor oferi un oarecare suport decizional, însă nu vor avea un impact major în vânzări, adică în activitatea reală a companiei. Din păcate, mulţi clienţi, după ce investesc masiv în soluţii operaţionale, rămân la nivelul de „raportare” fără a trece la cel de „analiză”, care le-ar permite o mai bună înţelegere a datelor şi o diferenţiere faţă de restul pieţei. Câte companii româneşti reuşesc să combine eficient depozitele de date (data warehousing) cu soluţiile de business analytics (complex analytics/big data etc) şi instrumentele de marketing? Este o arhitectură (Unified Data Arhitecture, concept dezvoltat de Teradata) ignorată pe piaţa locală, sau foarte puţin comunicată public. Ok, sunt unele excepţii în rândul companiilor foarte mari din retail, telecom şi banking, însă ce se află mai jos? Deşi datele despre clienţi abundă, campaniile de marketing se desfăşoară pe baze de date anacronice şi incomplete.
Prea puţine companii reuşesc să pună datele „în lesă” şi să obţină răspunsuri la toate întrebările bune. La noi managerii întreabă: „când este pregătit produsul nostru pentru piaţă?” deşi întrebarea bună ar fi „când este pregătit clientul pentru produsul nostru?”.... dar ce contează, dacă tot îl avem în baza de date, hai să încercăm să-i vindem ceva. Cel puţin de un storage mai performant, la ritmul în care cresc datele sigur are nevoie...
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
