Revista >> Martie - Aprilie 2015 [Nr. 173] >> Cercetare & Invatamant superior

Implanturile cardiace din poliuretan, o promisiune pentru revoluţionarea chirurgiei cardiovasculare

Daniel Butnariu

18 Martie 2015

Evoluţie prin atragerea resurselor europene
Implicarea institutului în proiecte europene de amploare a venit dintr-o necesitate pragmatică, aceea de a suplimenta finanţarea locală, care în cel mai bun caz acoperă cheltuielile de salarizare, după cum ne-a explicat acad. Bogdan C. Simionescu. Acum resursele atrase de institut contribuie la reconstituirea unei infrastructuri competitive de cercetare, cum este proiectul de 2,8 milioane de euro, câştigat în cadrul unui program de dezvoltare a potenţialului regional în cercetare. Derulat de-a lungul a trei ani, proiectul s-a încheiat în iunie 2014 şi a contribuit la dotarea cu aparatură modernă a institutului, la instruirea personalului şi atragerea de cercetători tineri.

Recent, Institutul „Petru Poni” a câştigat finanţarea unui nou proiect european, SupraChem Lab, în cadrul programului ERA Chairs – Orizont 2020. Pentru cele 11 proiecte finanţate au concurat 88 de propuneri venite din toată Europa, iar institutul a câştigat singurul proiect din România. Timp de cinci ani, proiectul finanţează cu 1,6 milioane de euro un laborator nou. Proiectul a fost depus şi în urmă cu trei ani, însă atunci nu s-a calificat. Academicianul Bogdan C. Simionescu a apreciat că succesul celei de-a doua candidaturi se bazează pe implementarea unui alt proiect, finanţat din fonduri structurale cu 5 milioane de euro și având ca rezultat înfiinţarea IntelCentru, o structură nouă de cercetări avansate pentru bionanoconjugate şi biopolimeri. „Este o clădire nouă, cu dotări noi, cu activitate orientată către medicină, bio-tehnologii. Am făcut acest laborator cu aparatură cum nu mai există în România şi în care lucrează 25 de oameni tineri, media de vârstă fiind de sub 30 de ani.”

Transferul tehnologic, un țărm îndepărtat
În prezent, circa 10% din personalul institutului este implicat în activităţi de cercetare în direcţia bio-medicală, a estimat dr. Valeria Harabagiu pentru Market Watch, deoarece este un segment de interes pentru viitor: deşi materialele dezvoltate de institut pentru proiectul BIOSCENT au fost testate pentru sistemul cardio-vascular, ele pot fi modificate şi adaptate pentru alte tipuri de ţesut, în funcţie de necesităţi.

„În direcţia bio-medicală, avem acum un proiect românesc, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie şi cu Universitatea Tehnică din Iaşi, proiect la care institutul nostru este coordonator”, ne-a dezvăluit secretarul ştiinţific al institutului „Petru Poni”. Este un proiect pornit toamna trecută care se concentrează pe tratamentul transdermal al durerii. „Există diverse tratamente pentru durere, iar unul dintre cele mai puţin invazive este tratamentul transdermal. Concret, se pune un pansament pe piele şi se transferă medicamentul din pansament în interior, cu avantajul unei eliberări continue, fără a fi necesară injectarea.”

Interesul institutului în proiecte de anvergură, entuziasmul cercetătorilor şi succesul rezultatelor obţinute până acum sunt contrabalansate de câteva repere pe care responsabilii institutului le scot în evidenţă. După cum a subliniat dr. Valeria Harabagiu, „lucurile par simple, dar în realitate de la laborator până la aplicaţii – în special în domeniul biomedical – este cale lungă. Nu cred că avem în România un laborator acreditat ca să execute măcar jumătate dintre testele care trebuie făcute ca să introduci pe piaţă un medicament nou. Iar costurile cercetării rămân relativ mici la nivel de laborator comparativ cu costurile care sunt impuse de etapele necesare până la testarea clinică.”

Din perspectiva managerului, acad. Bogdan C. Simionescu ne-a explicat că transferul tehnologic în domeniul chimiei necesită investiţii consistente, de la echipamentele de producţie până la cele necesare respectării normelor de mediu şi siguranţă, de aceea rezultatele obţinute de institut nu se regăsesc imediat în produse comerciale. În plus, dispariţia unor actori industriali mari după 1990 a redus considerabil numărul partenerilor comerciali interesaţi de realizările Institutului „Petru Poni”. Este nevoie, spune vicepreşedintele Academiei Române, de o viziune strategică, asumată şi susţinută pe termen lung şi de investitori.