Revista >> Martie - Aprilie 2015 [Nr. 173] >> Cercetare & Invatamant superior

Proiectul HERAS deschide porțile unui muzeu subacvatic transfrontalier

Daniel Butnariu

18 Martie 2015

Dezvoltat pe structura Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, proiectul HERAS și-a propus să contribuie la descoperirea și identificarea patrimoniului cultural submarin din partea de vest a Mării Negre, de la Capu Midia până la Kaliakra. Rezultatele înregistrate și experiența câștigată în cadrul acestui proiect, încheiat în luna februarie a acestui an, deschid calea pentru noi oportunități, atât în activitatea de cercetare, cât și în sprijinirea turismului de aventură.

Ca obiectiv general, proiectul HERAS urmărește încurajarea potențialului turistic în zona de coastă a Mării Negre, prin promovarea moștenirii arheologice submarine, identificată de cercetătorii români și bulgari.
Totodată, profitând de colaborarea dintre echipe mixte, proiectul stimulează cooperarea transfrontalieră dintre instituții, cu scopul alcătuirii unui pol de excelență în domeniul arheologiei subacvatice.
Proiectul HERAS a fost coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, alături de patru parteneri: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanţa, Institutul de Oceanologie din Varna și Muzeul Orașului Kavarna, Bulgaria şi organizația neguvernamentală “Respiro Underwater Research Society“, din Constanţa.

Pionierat în cercetarea marină românească
Obiectivele și amploarea proiectului HERAS, finanțat din fonduri structurale cu aproape 1,5 milioane de euro, reprezintă un reper de pionierat în activitatea de cercetare marină românească, apreciază conf. dr. Glicherie Caraivan, Cercetător Senior la GeoEcoMar Constanța și managerul acestui proiect. „Partenerii bulgari au mai avut abordări în direcția aceasta, dar nu la nivelul unui proiect european, iar pentru România este pionierat absolut. A fost practic o premieră pentru ambele țări, pentru că am reușit să atragem fonduri europene. Ne-a deschis apetitul. În plus, până acum am abordat teme clasice, de geologie, sedimentologie și geofizică marină, eroziune costieră. Dar cu HERAS, am făcut primul pas în domeniul acesta, al patrimoniului arheologic subacvatic.”

Între rezultatele obținute în proiectul HERAS, se remarcă identificarea a 17 epave pe platoul continental românesc al Mării Negre. „Am contabilizat inițial 18 epave, dar până la urmă am descoperit că una dintre ele era doar o aglomerare de pontoane folosite la transportarea conductelor de petrol și gaze”, explică Glicherie Caraivan. Dintre cele 17 epave merită subliniată descoperirea, în zona Costinești, a unui submarin sovietic, despre care nu se știa nimic înainte de campania de cercetare HERAS. În schimb, a fost reexaminată cu această ocazie epava distrugătorului Moskva (distrus într-un baraj de mine în iunie 1941), descoperită în urmă cu câțiva ani de ONG Respiro.

Aparatură performantă pentru rezultate superioare
La succesul operațiunilor de identificare a siturilor de interes a contribuit aparatura modernă utilizată pentru acest proiect, chiar dacă procedura de achiziție s-a dovedit a fi foarte greoaie, după cum declară Glicherie Caraivan. „Am achiziționat un sonar lateral, fără de care nu se poate concepe o investigare performantă din punctul de vedere al obiectivelor asumate, ceea ce ne-a permis cartografierea precisă a platoului continental și identificarea fidelă a conturului obiectelor scufundate, indiferent dacă era epava unei nave, un container, un avion sau o mină.”
Institutul GeoEcoMar nu folosește pentru prima dată aceste tehnologii – care, spune dr. Glicherie Caraivan, „se află la dispoziția oricărui institut de geologie marină care se respectă” – dar pentru proiectul HERAS a fost nevoie de o precizie mai mare a măsurătorilor. Sonarul lateral achiziționat acum utilizează două frecvențe, pentru a garanta obținerea de imagini mai detaliate, iar gradiometrul magnetic utilizat pentru campaniile HERAS are doi senzori, ceea ce contribuie la identificarea mai precisă a anomaliilor de câmp geomagnetic și eliminarea celor care nu indică prezența unei epave.
Ca rezultat final al acestui proiect interdisciplinar geo-arheologic, a fost alcătuită o bază de date după modelul UNESCO și a fost redactat un ghid pentru turismul de arheologie subacvatică la Marea Neagră. Este vorba despre un document care oferă repere esențiale pentru activități responsabile de turism de aventură (scufundări), cu respectarea specificului monumentelor repertoriate în proiectul HERAS.

Pregătiri pentru turismul de aventură
De altfel, în cadrul acestei inițiative a fost organizată deja o sesiune de pregătire profesională pentru instructorii de „scuba diving”, în domeniul scufundărilor de agrement în siturile arheologice subacvatice, la care au participat 55 de persoane. De cealaltă parte, 15 reprezentanți ai partenerilor din proiectul HERAS au absolvit o sesiune de pregătire profesionala PADI-Open Water Diver, pentru care au primit un brevet de scufundare recunoscut internațional.

Cum întregul platou continental românesc al Mării Negre este declarat sit arheologic, una dintre prioritățile proiectului HERAS a fost de a prezenta entităților implicate în turismul de aventură (cluburi, organizații neguvernamentale, societăți comerciale) legislația în domeniu, restricțiile și pedepsele prevăzute pentru încălcarea acestora. „Înainte de plecarea din port pentru vizitarea unei epave, organizatorul anunță Garda de Coasta, care are dreptul de a controla ambarcațiunea la întoarcere”, precizează Glicherie Caraivan.

Expoziții permanente cu artefacte și descoperiri arheologice submarine
Un alt beneficiu al proiectului HERAS este organizarea a două expoziții permanente cu artefacte și descoperiri arheologice submarine, una în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa și a doua la Muzeul Arheologic din oraşul bulgăresc Kavarna. „De fapt, până la urmă am avut trei expoziții, pentru că am făcut încă una cu ocazia conferinței finale a proiectului, în care am prezentat aspecte din derularea activităților noastre comune”, declară Managerul de Proiect.

HERAS deschide drumul spre noi proiecte de cercetare
La conferința finală a proiectului HERAS au fost prezentate comunicări științifice, care au detaliat metodele folosite în timpul campaniei de cercetare pe teren, pe țărmul românesc și bulgăresc al Marii Negre, și în cele două campanii derulate pe Marea Neagră, cu nava de cercetare Mare Nigrum. După cum exemplifică Glicherie Caraivan, au fost utilizate metode tipice de geologie marină pentru determinarea vârstei absolute a unor obiecte sau a unor sedimente, prin interpretarea cărora pot fi evaluate condițiile de populare a părții de vest a Mării Negre în timpurile antice. „Putem să vedem din resturile găsite ce tipuri de corăbii erau folosite într-o anumită epocă, în funcție de lemnul folosit, de ceramică identificată la bord, astfel că am apelat la metode specifice atât în arheologie cât și în geologie.”