.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Producție versus consum, īn piața IT locală
O premiză clară de plecare pentru acest post este că piaţa locală de IT este sub potenţial, atât ca valoare cât şi ca rată de penetrare a diverselor produse şi servicii. În regiune, țări mai mici, precum Cehia, Slovenia, Croaţia, Ungaria au indicatori mult mai buni. Paradoxal însă, avem un număr mare de companii care produc aplicaţii sau vând servicii IT, în timp ce la un moment dat aveam cea mai bogată (sau printre cele mai bogate) ofertă de soluţii ERP disponibile pe o piaţă naţională. Pe segmentul CRM, situaţia este similară, în mod curent cred că 7-8 furnizori au campanii simultane de Google Adwords. Toate acestea în cotextul unor rate de penetrare de maxim 25-30%. Aş zice că avem o supraproducţie de produse şi servicii software, ceea ce, pe un fond pasiv de consum, duce la preţuri de dumping şi dezvoltarea lentă a pieţei.
Măsurile de încurajare a domeniului IT luate de autorităţi, în ultimii ani, au vizat din păcate doar producţia. Mă refer aici atât la reducerea de impozit acordată informaticienilor (pentru care s-au luptat mult ANIS şi tandemul Florin Talpeș - Varujan Pambuccian), cât şi la programul de 67 milioane de euro pentru subvenţionarea înfiinţării de locuri de muncă în IT, aprobat în 2013 prin Hotărâre de Guvern, sau la măsurile pentru stimularea exportului de produse software derulate prin Ministerul Comerţului încă de prin 2007. La nivelul stimulării consumului de produse și servicii IT însă, cu excepția fondurilor europene în care toată lumea își pune încrederea, nu există măsuri sau programe coerente, nici din partea autorităţilor nici a industriei. Mă gândesc la facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit în tehnologie, norme simple de aplicare pentru fondurile europene, ajutor în garantarea/asigurarea contribuţiilor proprii etc. Nici măcar iniţiativa legii leasingului pentru software nu a dat roade, finanţările de acest gen fiind practic inexistente.
Industria IT locală nu a avut puterea să-şi consolideze efortul pentru stimularea consumului, aşa cum au făcut-o alte verticale prin programe precum „prima casă” sau „rabla”. Pentru impunerea comercială a unor produse este nevoie de educaţie, de o masă critică de utilizatori, de promovare etc de un program naţional coerent la care toată lumea să pună umărul: jucători, autorităţi, presa, asociaţii profesionale etc. Majoritatea companiilor dau vina pe mentalitatea retrogradă a antreprenorilor locali sau pe costul redus al forţei de muncă, care determină prospecţii să opteze pentru angajarea unor resurse umane suplimentare în locul automatizării unor procese prin tehnologie. Evident, niciodată nu e prea târziu și poate piața se va trezi în ceasul al doisprezecelea.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
