.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Punctul de cotitura
Realitatea înconjurătoare arată cu forţa evidenţei că trecem cu toţii prin schimbarea fundamentală a binomului tehnologia informaţiei – comunicaţii, în sensul inversării lui complete. Comunicaţiile au ajuns deja să devină motorul principal al evoluţiei tehnologice şi să modeleze chiar dezvoltarea celeilalte părţi a binomului.
O astfel de realitate nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Indiferent de motivaţia iniţială a dezvoltării lui, generată de nevoie, dorinţa de obţinere de profit din zone noi sau toană a consumatorilor, universul comunicaţiilor a explodat în ultimii douăzeci de ani şi prezintă toate semnele transformării în adevăratul mogul atotcuprinzător al vieţii umane de pe lanetă. Iar la intensificarea acestei explozii contribuie din lin şi în egală măsură ambele sectoare principale de manifestare activităţii umane: cel comercial şi cel de consum.
Marile firme de consultanţă arătau la sfârşitul anului trecut că omenirea este şi va fi profund afectată de cel puţin şase tehnologii cu caracter disruptiv. Trei dintre acestea nu pot exista fără comunicaţii: mobilitatea, reţelele sociale şi Internet of Things. Asta înseamnă că sectorul comercial va investi din ce în ce mai mult în soluţii cu componentă fundamentală de comunicaţii pentru a putea rezista concurenţei de pe piaţă şi pentru a încerca să obţină avantaje competitive de diferenţiere.
În plus, creşterea exponenţială a volumelor de date de prelucrat pentru "stoarcerea" de informaţii utile va duce, pe de o parte, la adoptarea în ritm accelerat a noilor tehnologii de prelucrare a datelor de tip big data, dar şi la intensificarea adoptării unor soluţii de comunicaţii tot mai performante, care să permită utilizarea acestor informaţii în timp real. Şi asta deoarece nevoia de timp real este cea care va duce, în ultimă instanţă, la adevărata diferenţiere între învingători şi învinşi în marea bătălie a supravieţuirii.
La rândul ei, piaţa de comerţ electronic de tip business- to-consumer (B2C), sau "piaţa de e-commerce", cunoaşte o extindere rapidă. Creşterea globală a pieţei de e-commerce este prevăzută să înregistreze o rată anuală de 17% până în 2018, depăşind cu mult rata de creştere de 6% aşteptată pentru piaţa de comerţ bazată pe magazine fizice. Dezvoltarea tehnologiei digitale mobile a dus la sincronizarea pieţelor de consum pe întregul mapamond. O astfel de sincronizare înseamnă extinderea competiţiei între corporaţii peste graniţele ţărilor şi ale industriilor, fapt care va genera imense oportunităţi de afaceri pentru unele companii şi va genera provocări critice pentru altele.
Companiile care se adresează cu produse consumatorilor finali operează actualmente într-o nouă ordine a lucrurilor, un mediu provocator de o complexitate în creştere, care trece prin schimbări fără precedent. Costurile cresc, comportamentul şi aşteptările consumatorilor evoluează, iar deţinătorii de companii (acţionari, alţi proprietari etc.) au pretenţii tot mai mari. Ca rezultat al dramaticelor schimbări induse de tehnologia digitală, în România, de pildă, 41% din consumatorii cu vârsta între 20 şi 35 de ani au devenit cumpărători digitali, faţă de 62% la nivel global, conform studiului Ernst & Young intitulat "The buying experience in the age of digital consumers".
Mai greu de extras din acest peisaj în continuă şi aparent neclintită dezvoltare sunt aspectele legate de relevanţa acestei bătălii. Da, creşterea volumelor de date este exponenţială de la an la an. Ce înseamnă însă date relevante în toată această creştere explozivă rămâne, deocamdată, o întrebare fără un răspuns cert. Este, de fapt, întrebarea care alimentează eforturile actuale ale companiilor de dezvoltare soluţii IT, cum ar fi giganţii IBM, Oracle sau Dell.
Până la urmă, conceptele tehnologice de ultimă oră, precum SDE (Software Defined Everything) sau Big Data, nu reprezintă decât o reacţie. O încercare de a găsi repere care ţin de natura umană la o avalanşă de date care ne inundă pe toţi cu puterea unui tsunami inform şi, mai ales, extrem de asurzitor în lipsa lui de coerenţă muzicală. Căci, dacă zona comunicaţiilor a fost cea care a declanşat acest tsunami, zona IT clasică este cea chemată să facă ordine în haos şi să furnizeze soluţii de evitare a unor catastrofe cu consecinţe greu de estimat.
Pe harta definită de un asemenea tablou evolutiv, România se găseşte în faza definirilor. Autoritatea de profil încă lucrează la reglementări, operatorii de telecomunicaţii încă se mai bat pentru aducerea ultimului bătrân din cel mai izolat sat în reţeaua proprie, iar marile proiecte publice încă aşteaptă să fie transpuse în practică.
România nu poate însă evita tsunami-ul menţionat anterior. Universul comunicaţiilor este, în definitiv, cel care a fundamentat globalizarea economică. Pe cale de consecinţă, el are toate caracteristicile unui zeu atotputernic, care se manifestă implacabil şi cu duritate faţă de cei care nu îl iau foarte serios în considerare. Privind situaţia de sus, omenirea se îndreaptă în mod cert către una din cele două posibilităţi de reţea mondială: Skynet sau Robocop. Depinde doar de România ca ea să influenţeze decizia legată de adoptarea reţelei mai benefice şi să nu devină un simplu nod de transmisie.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
