Revista >> Mai - Iunie 2015 [Nr. 175] >> Cover Story

Antreprenorul şi inventatorul Mircea Tudor înscrie România în competiţia high-tech mondială

Radu Duma

26 Mai 2015

Participarea la finala prestigioasei competiţii internaţionale World Entrepreneur of the Year organizată de Ernst&Young, căutarea unor noi oportunităţi de business şi de investiţii, dezvoltarea permanentă a tehnologiilor de securizare a frontierelor sau a celor medicale, realizarea unui cluster naţional al industriei de securitate, toate aceste acţiuni au la bază pentru antreprenorul şi inventatorul Mircea Tudor un numitor comun şi o dorinţă bine definită: aceea de a înscrie România şi invenţiile naţionale de excepţie în competiţia globală a tehnologiilor inovatoare. Pe parcursul unui interviu informal am avut acces la felul de a gândi al unui om puternic, statut dobândit prin forţa pasiunilor, ideilor şi proiectelor pe care le anima și a oamenilor pe care îi inspiră.

Sunteţi un antreprenor dintr-o ţară mică, prezentă pentru prima dată la finala EY World Entrepreneur of the Year, care va avea loc la început de iunie la Monte Carlo. Cum vă situaţi printre finalişti ?
Într-adevăr, România este în premieră în finala mondială «Antreprenorul Anului», organizată de E&Y în fiecare vară la Monte Carlo. A reprezenta România, trebuie să recunosc, este pe de o parte o provocare profesională individuală, dar componenta majoră este cea a reprezentării naționale într-o competiție globală, în care există un singur câștigător dintre cele 60 de națiuni reprezentate în competiție. Am început de mult timp pregătirea pentru o astfel de competiţie. Am avut un fel de avanpremieră în aprilie la Roma, când am participat la Forumul Dezvoltării Mării Mediterane, organizat de EY Global, şi am avut ocazia să cunosc o parte dintre finalişti, dar şi staff-ul E&Y Global, care organizează competiția Antreprenorul Anului de 15 ani. Am constatat cu această ocazie că suntem bine plasați în competiţie, reușind să plasez candidatura mea și implicit a României într-un con de vizibilitate care va conta în evaluarea de la Monte Carlo.

În care din poziţii vă simţiţi mai confortabil? În cea de inventator recunoscut la scară mondială sau în cea de reprezentant al antreprenoriatului unei ţări?
Trebuie să recunosc că mă simt în largul meu în postura de inventator. Aceasta este matca mea profesională, este mediul în care mă simt în largul meu, în care am dovedit că sunt performant și în care pot concura oricând, oriunde, cu oricine. Pe de altă parte ştiu bine că o invenţie nu are nicio şansă dacă nu e puternic susţinută din spate de calităţile de antreprenor. Invenţia singură nu se vinde, are nevoie de un aparat de promovare, de marketing, de un efort consecvent și inspirat, dublate de o capacitate de convingere a pieţii că are nevoie de acea invenție și de a recționa în consecință prin cumpărarea ei. Toate acestea fac diferența dintre un inventator și un antreprenor în domeniul inovațiilor.

Cum consideraţi că se va dezvolta antreprenoriatul românesc, o dată ce criza va fi depăşită şi lecţiile ei vor fi învăţate? Cum poate face față concurenţei din partea multinaţionalelor şi cum poate impune produse cu valoare adăugată mare, la care mare parte din lanţul valoric să fie produs în România? De ce are nevoie antreprenoriatul românesc pentru a atinge acest deziderat?
Antreprenoriatul românesc se dezvoltă prin propriile lui forţe. Avem resurse inepuizabile de creativitate, surprindem de cele mai multe ori pieţele internaţionale prin modul de abordare, prin inovaţie, prin modul de prezentare, prin curajul de a propune soluţii pe care alţii nu le văd. Ca nivel de dezvoltare a capacităţii antreprenoriale generale pot să vă vorbesc în calitate de membru al Romanian Business Leaders şi Family Business Network, în care sunt membru fondator. Ambele organizaţii au capacitatea de a pregăti noi generaţii de antreprenori, derulează numeroase programe în acest sens, la care particip și eu. Asistăm la procesul de formare profesională a noilor generaţii, pe toate nivelurile, prin conferinţe, dialoguri deschise în şcoli, licee, facultăţi. Toate aceste activităţi de mentorat, de promovare a eficienţei în antreprenoriat, și, nu în ultimul rând, de motivarea a tinerilor prin exemple de succes, dau rezultate. Cifrele publicate pe 14 Mai de catre E&Y în barometrul mediul antreprenorial românesc arată o creștere a nivelului profesional al antreprenorilor români, dar aceste rezultate sunt o consecință a eforturilor corpului antreprenorial şi nu un rezultat al politicilor publice, sau al sistemului național de educație, care are încă goluri serioase în adaptarea la o pregătire profesională antreprenorială.
Noi am reuşit să fim o voce auzită, care se manifestă ori de câte ori măsurile adoptate de guvern contravin interesului economic general. Nu suntem partizani, nu încercam să creăm un culoar favorabil doar pentru noi, ci să asigurăm un culoar de fair-play şi de dezvoltare armonioasă a economiei în ansamblul ei. De asemenea, ne preocupă să pregătim noile generaţii de antreprenori, care la un moment dat vor înlocui inevitabil generaţia de antreprenori născută imediat după revoluţie, cu mult entuziasm și puțină experiență la acea vreme.

Vă invit acum să ne oferiți ultimele noutăți legate de dezvoltarea proiectelor R&D. În câte ţări aţi reuşit să implementaţi proiecte de securitate a frontierelor?
În prezent avem proiecte semnate cu parteneri din 5 ţări, în diferite stadii de implementare, unele deja livrate, altele în curs de pregătire, altele doar semnate, dar afluxul de interes pentru tehnologiile noastre este atât de mare, încât credem că acest număr va creşte foarte rapid în următoarea perioadă.

Ați transferat fabricarea Roboscan Aeria (scanerul de avioane) în Elveția. Când va fi funcţională la capacitatea proiectată fabrica din cantonul Berna?
Nu am transferat, ci am « clonat » fabricarea scanerelor de avioane în Elveția. Terminăm lucrările de investiţii, construcție-montaj până la sfârşitul acestui an, iar în ianuarie 2016 deja vom începe producţia de serie a Roboscan Aeria în unitatea noastră de producţie din Saint Imier.

România a descoperit destul de târziu dezvoltarea unor proiecte în comun de către firme reunite în clustere. Mai există câteva clustere pe IT, mai există unele clustere care încearcă să salveze sau să impună unele branduri din industria textilă pe pieţe străine. Cum puteţi face faţă concurenţei acerbe la nivel mondial construind un cluster pe securitate în România? Încercaţi să construiţi clustere şi pe alte domenii?
E adevărat, noi am intrat într-o piaţă intens concurenţială, dominată de corporaţii gigant cu capacitate de lobby cu mult peste ceea ce putem noi să generăm şi atunci una dintre soluţiile pe care le-am găsit a fost coagularea mai multor entităţi capabile să activeze ca furnizor de componențe şi de soluţii în acest domeniu, în Clusterul Industriei de Securitate din România, pe care l-am înfiinţat anul trecut şi care are deja rezultate. Am participat la câteva manifestări internaţionale, la târguri şi expoziţii sub această identitate şi este vizibilă diferenţa de abordare. Suntem priviţi altfel în momentul când ne prezentăm pe o piaţă globală cu o capacitate reunită a 13 membri ce funcţionează în această structură… Avem deja şi doi membri internaţionali, unul din Franţa şi altul din Turcia, care au aderat la acest cluster, şi în mod evident suntem pe drumul bun, decizia de a înfiinţa un astfel de cluster fiind una pozitivă, care a generat rezultatele scontate.
În plus, ne gândim să aderam la un cluster existent pe tehnologii medicale și, dacă nu există, vom înfiinţa noi unul. Altfel, nu avem prea multe şanse ca furnizor de tehnologie din România, având în vedere lipsa de tradiţie a României de a furniza astfel de soluţii pe o piaţa din ce în ce mai concurenţială. Vorba aceea: «unirea face puterea».

Cum evoluează proiectele în domeniul medical? Cum evoluează FOTOLON, aparatul de radiologie şi dispozitivele pentru persoanele cu deficit de vedere sau locomoţie?
Foarte bine. Evoluăm în grafic sau chiar înainte de perioadele de punere în funcţiune evaluate iniţial. Am finalizat primul aparat românesc de radiologie universală, fabricat în întregime de către noi, cu performanţe peste aşteptări. Am reuşit să generăm o soluţie de radiografiere, care în prezent, din punct de vedere al aplicabilităţii, este cea mai flexibilă soluţie disponibilă pe piaţă. Putem face radiografii ale oricărei părţi a corpului uman, în unghiuri şi perspective de vedere care nu erau posibile până acum cu aparatura tradiţională. Asigurăm o rezoluţie a imaginii mai bună decât ce există în momentul de față pe piaţă şi garantăm o doză de iradiere per pacient mai scăzută faţă de cea la care au ajuns concurenţii cu care intrăm în competiţie directă. Acest lucru a fost posibil prin introducerea unor inovaţii în aparatura de radiologie medicală, preluate din tehnologiile de radiografiere pe care le-am dezvoltat anterior pentru aplicații de securitate.
FOTOLON-ul, metoda inovativă de tratare a tumorilor maligne, evoluează foarte bine. Avem motive foarte serioase să credem că finalizăm proiectul până la sfârşitul verii - începutul toamnei. Mergem foarte bine şi cu celelalte proiecte de protezare activă, cu aport energetic, a articulaţiilor membrelor, care aduc un aport de forță generată de servomotoare, pentru a compensa deficitul de forţă al unor persoane cu atrofii musculare. Avansăm serios şi în proiectul de protezare al persoanelor cu dizabilităţi totale de vedere prin dezvoltarea unor aparate care sunt capabile să creeze un model virtual al realității similar cu capul vizual al unei persoane, « imagine » care este transmisă pacientului prin stimuli tactili aplicați matricial pe frunte. De menționat că aceste două proiecte aparțin unor studenți, care le dezvoltă în cadrul centrului de cercetare pe care l-am înființat și care le-a pus la dispoziție infrastructura tehnologică, componentele de care au nevoie și expertiza specialiștilor noștri.
Dezvoltarea de tehnologii medicale se constituie din ce în ce mai mai mult ca activitate cu vizibilitate naţională şi chiar internaţională. Avem deja scrisori de interes pentru a exporta aceste tehnologii medicale către parteneri din afara ţării, fapt care ne încurajează să mergem în continuare pe acest drum.

Ar putea fi MB Telecom o platformă de producere şi promovare a celor mai reuşite invenţii româneşti, dată fiind expertiza deosebită pe care a acumulat-o?
Este un domeniu strategic de acţiune pentru noi şi acţionăm deja în acest sens. Atât firma MB Telecom, cât şi Centrul de Cercetare Aplicativă Interdisplinară pe care l-am înfiinţat, dar şi clusterul industriei de securitate, acţionează în paralel, pe de o parte pentru promovarea intereselor proprii, şi, pe de altă parte, pentru atragerea unor idei valoroase de pe piaţa de inovaţie din România, pentru punerea la dispoziţia inventatorilor a unei platforme tehnologice de expertiză şi, nu în ultimul rând, a componentei de marketing care este critică în dezvoltarea şi introducerea cu succes pe piaţă a rezultatelor cercetării. Cele două exemple anterioare ale invențiilor puse în practică de către cei doi studenți vorbesc de la sine despre preocuparea noastră de a pune umărul la afirmarea potențialului creator tehnic al românilor în arena internațională a creatorilor de tehnologii inovatoare.
Unii dintre inventatorii care vin la noi în calitate de potențiali colaboratori devin în timp parte a familiei noastre, căpătând calitatea de angajați permanenți. Încurajăm pe oricine are idei deosebite să vină să ni le prezinte şi, în măsura în care o considerăm valoroasă și viabilă îi acordăm susţinere financiară, tehnologică, de expertiză şi logistică. Suntem conştienţi că dincolo de succesele noastre avem datoria să îi încurajăm şi să-i ajutăm și pe alții să-şi construiască propriul lor succes. Evident că în această privință aplicăm filtre de selecție foarte riguroase pentru a evita aventurarea în proiecte fanteziste, sau fără valoare socială sau economică semnificativă.

Despre inventică la nivel mondial

Se ştie că invenţiile contribuie cu o parte însemnată la profitul unor mari companii (Qualcomm, Apple, Samsung, etc.) care se menţin astfel lideri mondiali, dar pot fi “măr al discordiei”, multe firme fiind acuzate de încălcarea unor brevete. Consideraţi că noi acorduri pe plan internaţional ar putea duce la rezolvarea amiabilă a acestor probleme litigioase?
E adevărat că protejarea proprietăţii intelectuale este o problemă foarte spinoasă. Din fericire, Europa în ansamblul ei, precum și SUA au un istoric pozitiv de recunoaştere şi protejare a proprietății intelectuale, respectiv invenții, know-how industrial, etc., ceea ce nu scuteşte actorii mari de conflicte de această natură. Problemele mari nu sunt în această zonă, problemele mari sunt în acele zone geografice care nu pun mare preţ pe proprietatea intelectuală şi mă refer bineînţeles la anumite ţări din Orientul Îndepărtat, poate Africa, ţări din America Latină unde se simte nevoia unui plus de reglementare și responsabilizare față de proprietatea intelectuală. Organismele internaţionale fac eforturi susținute în acest sens.

Există o corelaţie strânsă între investiţiile în cercetare şi numărul brevetelor unor companii sau țări? Puteţi să puneţi într-o ordine câţiva factori definitorii pentru succesul unei invenţii sau serii de produse (puterea industrială, tradiţia, talentul unui popor, bugetele de marketing, numărul de specialişti formaţi de învăţământul respectivei ţări etc)?
Există o corelare directă între nivelul de dezvoltare tehnologică a unui stat şi numărul de invenţii pe care îl generează. O altă corelare se poate face între numărul de investiţii private şi publice în R&D şi numărul de invenţii şi brevete care se înregistrează, care până la urmă sunt rezultate directe ale investiţiilor în cercetare. În această privință, din păcate, România stă foarte rau. Investim mai puţin de 0,2% din PIB în cercetare, faţă de state care investesc peste 3% și plătim scump această lipsă. Pe de altă parte, se pare că există rezervoare genetice de competenţă și creativitate în România, realitate care devine încet-încet un fel de brand național, recunoscut pe plan global. În domeniul IT&C avem cea mai mare densitate de specialişti la mia de locuitori dintre toate ţările din lume, deşi în cest domeniu proprietatea intelectuală nu se numără în brevete, ci în aplicaţii software dezvoltate, care sunt tot o formă de proprietate intelectuală. Avem o capacitate genetică de a fi foarte performanţi în domenile cele mai abstracte ale ingineriei. Dar, dincolo de această realitate, cea mai mare dificultate pentru succesul unei invenţii nu este cadrul legislativ, ci preţul prohibitiv al protecției. O invenţie costă foarte mult pentru a fi protejată; un cost de 3.000 de euro per ţară, drept cost iniţial de înregistrare şi costuri anuale de menţinere între 300-800 de euro pe an, sunt prohibitive pentru orice inventator și foarte greu de suportat chiar și pentru firme precum a noastră, drept pentru care nu toate invenţiile se protejează pe plan global tocmai din acest motiv.
Ţări precum Japonia sau Coreea de Sud consideră invenţiile drept o componentă a patrimoniului tehnologic naţional şi suportă din fonduri publice costurile de protejare a invenţiilor valoroase pe plan internaţional, chiar dacă inventatorii sunt persoane sau companii fără a grefa în vreun fel drepturile de proprietate ale inventatorilor.

Despre viitorului exporturilor României