.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Antreprenorul şi inventatorul Mircea Tudor înscrie România în competiţia high-tech mondială
Ce credeţi că va exporta România peste 10 ani, date fiind tendinţele actuale: orientarea majoritară către UE, exporturi cu valoare adăugată mică, import de completare în procent ridicat, creşterea costurilor cu forţa de muncă? Care sunt direcţiile prioritare în care ar trebui sprijinite de către stat exporturile de produse româneşti cu valoare adăugată mare, care înglobează multă inteligenţă autohtonă?
Deocamdată exportăm preponderant materii prime, produse slab industrializate, cu o componentă minoră de aport tehnologic şi de valoare adăugată. Sigur că există şi excepţii de la această realitate, iar noi suntem una dintre ele. Industria auto și de componente auto este o altă insulă de performanță a industriei românești. Industria de IT, de dezvoltare de software, de soluţii, de comunicaţii, este de asemenea puternic reprezentată în exporturile românești. Toate aceste rezultate sunt mai degrabă performanţe insulare, decât rezultatul unor strategii la nivel naţional. De curând s-a publicat o listă de 10 domenii considerate de către guvern prioritare, potențial capabile să genereze export şi cu uimire am constatat că tehnologiile de securitate pe care le aplicăm şi le fabricăm noi nu sunt menţionate nici măcar la categoria “și altele”, deși în scanarea avioanelor suntem singurul producător mondial de astfel de tehnologii. Ca un contraargument, deşi nu am început producţia acolo, Elveţia consideră deja tehnologiile noastre drept un produs elveţian cu potențial de export strategic. În România producem de 20 de ani şi nu figurăm încă pe nicio listă, nu suntem consideraţi un potenţial exportator.
Cum vedeţi exporturile României peste 10 ani?
Avem o şansă reală de a îmbunătăţi raportul între exporturile de tehnogii cu valoare adăugată mare şi exporturile de produse slab prelucrate. Dar repet, rezultatele pozitive vor fi mai degrabă generate de antrepronori, de creativitatea şi inventivitatea lor, decât de politici publice sau strategii economice, care să coaguleze astfel de eforturi individuale, insulare, într-un efort colectiv. Lipsesc la nivelul guvernului preocuparea pentru identificarea domeniilor reale cu potențial de export și, mai ales, lipsește preocuparea de a da prioritate componentei economice în politica externă a României, fiind în continuare prioritare aspectele pur politice. Există o viziune limitată și tributară mai degrabă vederii oferite de fereastra unui birou, şi mai puţin fundamentată pe analize serioase legate de ce se întâmplă în economia reală. Dacă doriţi un exemplu concret; firma noastră a fost vizitată cu doar câteva săptămâni în urma, de o delegație la vârf a companiei ETIHAD AIRLINES, pentru ca apoi să aflu din presă că domnul Prim Ministru, vizitand EAU, are ca obiectiv o cooperare cu această companie, foarte probabil fără a ști că există un interes din partea ETIHAD pentru tehnologiile noastre de scanare a avioanelor și la fel de probabil fără a menționa că România deține o astfel de tehnologie. Aceasta lipsă de cunoaștere a potențialului real de export și implicit lipsa susținerii companiilor românești cu real potențial de export al unor tehnologii de vârf pe plan mondial este contraproductivă pentru economie în ansamblul ei și în contracurent cu preocupările guvernelor altor state care promovează foarte agresiv propriile lor tehnologii.
Parerea ta conteaza: 
INTRAROM: „Pregătiţi în faţa provocărilor Agendei Digitale 2020”
