Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Optoelectronica dă o nouă viaţă patrimoniului cultural

22 Iunie 2015



• Hipogeul pictat de la Tomis, primul monument istoric reconstituit în mărime naturală

Faleza Zorile din Constanța, acolo unde zidurile vechiului Tomis sunt mult mai dese, este locul în care, în iarna anului 1988, s-a descoperit o comoară: Hipogeul pictat de la Tomis. Monumentul, unic din punct de vedere iconografic, face practic trecerea de la păgânism la creștinism şi este unul dintre puţinele vestigii din Europa de o asemea factură. Camera funerară aparținea unei familii bine situate din punct de vedere material şi, printr-o minune, s-a păstrat în perfectă stare de conservare de la începutul secolului al V-lea. La 1600 de ani distanță, Institutul de Optoelectronică - INOE 2000, prin Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, împreună cu Galeria Pleshoo Contemporary, a realizat primul monument istoric reconstituit în mărime naturală, cu înaltă fidelitate.


Optoelectronica este unul dintre cei mai generoși “contributori” la cercetarea pentru conservarea şi protejarea patrimoniului, domeniu în care inovează prin realizarea de metode și tehnici speciale, menite sã inlesneascã munca restauratorului, conservatorului, arheologului, etc. “Asistăm intervenția restauratorilor, putem consilia istoricii de artă sau brokerii în evaluarea obiectului studiat. Mai mult decât atât, echipa este cu adevărat pluridisciplinară și totodeauna a cuprins un restaurator tânăr, în tandem cu altul ce deţine mai multă experiență. Toate activitățile noastre scot la iveală o altă “față” a obiectului sau monumentului studiat, care relevă cauza unei degradări, care sprijină prezervarea și consolidarea materialului original. O atenție deosebită acordăm și analizei și monitorizării microclimatului, calității aerului sau a influenței factorului antropic – elemente cu impact imediat şi permanent asupra bunei păstrări a unui obiect de artă sau istoric”, afirmã Roxana Rădvan, coordonatoarea Centrului de Excelenţă pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice, INOE 2000.



Tehnici și procedee speciale aplicate pe obiectele de patrimoniu

Diagnosticarea non-contact controlată de la distanță, analiza stratigrafică fără prelevare de probe și generearea răspunsului practic în timp real au revoluționat intervențiile de restaurare și campaniile de investigare.
INOE 2000 foloseşte în mod curent analize comune pentru caraterizarea fizico-chimică a materialelor prin metode spectroscopice de înaltă precizie (punctual şi 2D) – XRF, Raman, FTIR, dar recurge și la montaje originale, puțin răspândite chiar și la nivel european, precum LIBS și LIFS. Acestea din urmă sunt perfect funcționale in situ, permit analiza stratigrafică fără prelevare de probe, identificarea urmelor de materiale, identificare non-contact și non-invazivă a materialelor care răspund prin fluorescență la iradiere controlată, inclusiv discriminarea și cartarea pe suprafețe mari a materialelor cu aspect similar, dar cu compoziții chimice diferite. Acestora le sunt adaugate, după caz, termografia, imagistica multi și hiperspectrală, care ajută la identificarea și punerea în evidență a degradărilor ascunse, a lacunelor, desprinderilor, infiltrărilor, etc.
“Foarte cunoscut publicului larg este și efectul Doppler, dar sunt mult mai puțini aceia care știu că folosim tehnica LDV (Laser Doppler Vibrometry) pentru depistarea defectelor ascunse în picturi murale, decorațiuni în tehnica stucco, în structuri picturale multistrat, colaje etc. La fel de indrazneață este și aplicarea metodelor geofizice, precum GPR (Ground Penetrating Radar), nu numai în plan orizontal pentru cercetări arheologice, dar și în plan vertical, pentru controlul structurilor și analiza construcțiilor istorice”, explică Roxana Rădvan.



Noutatea și unicitatea reproducerii cavoului pictat de la Tomis

Scanările făcute în interiorul cavoului au o rezoluție de 200 de µm, dar au mai fost făcute și alte determinări pentru detectarea defectelor ascunse, natura materialelor utilizate, un pachet multistrat de informații pe care CERTO le folosesc în interogarea obiectelor de patrimoniu, pentru a le determina suferințele și caracteristicile.
Scanarea oferă un fișier care reprezintă de fapt o descriere, punct cu punct, poziționări relative extreme de precise ale unei suprafețe complexe. Mai exact se vede suprafața cu toate neregularitățile, inciziile, detaliile. ”Scanarea a fost atât de fidelă, încât dâra lăsată de pensula pictorului nouă ne-a apărut ca volum în fișier. Calitatea fișierului pe care noi l-am primit de la INOE a fost absolut fabuloasă”, apreciază Mihai Pleșu, artist plastic Galeria Pleshoo Contemporary.

Scanarea a oferit volumetria interioară a cavoului, plus informațiile cromatice. Folosind fișierul scanării 3D au fost decupate într-un bloc din polistiren toate detaliile interioare (lacunele, degradările, fisurile, până și inciziile sau urmele de pensulă), care ulterior au fost acoperite cu un strat suport pentru frescă, după care s-a pictat.

”Șabloanele pentru repictare au fost făcute în baza scanărilor de la INOE. Fiind vorba de o replică și pentru că nu am folosit proiectorul, am lucrat după desenul original trasat pe frescă, probabil exact așa cum au lucrat și artiștii de acum 1700 de ani, după caietele cu modele de la Constantinopole. Am refăcut până și structurile și hașurile pe care le făcuse inițial pictorul pe perete, pentru reproducerea ornamentului din tavan. Ideea a fost de a reconstitui exact tehnica folosită de pictor acum 1700 de ani”, mărturiseşte Mihai Pleșu.

Tehnicile folosite au fost ecologice, operationale în laborator, precum și in situ, şi au avut o înaltă precizie. De altfel, metodele optoelectronice au oferit în ultimele două decenii cel mai accelerat progres în domeniul patrimoniului cultural.

Importanța colaborării dintre știință și arte
Răspunsurile ștințifice determină deciziile unor restauratori în situații critice. “Rezultatele de laborator au identificat urme extrem de fine de material, au dat răspunsuri privind modul de îmbătrânire a unor materiale moderne, pentru artiști sau restauratori. Nu în ultimul rând, rezultatele științifice achiziționate, prelucrate și interpretate în cadrul CERTO sunt utile celor care inspectează buna practică, care controlează derularea intervențiilor, pentru evaluatori și pentru asiguratori”, ne spune Roxana Rădvan.
Foarte importantă este şi acea categorie de rezultate care se adresează publicului larg. De exemplu, prezentarea cu fidelitate ridicată a obiectelor de artă sau istorice, inclusiv a unor monumente extrem de importante din punctul de vedere al istoricilor de artă, care nu pot fi vizitate de publicul larg pentru că sunt fragile, sensibile și pentru că dinamica de microclimat ar fi extrem de daunătoare.
Acad. Alexandru Vulpe, Președintele secției de Istorie și Arheologie a Academiei Române, director al Institutului de Arheologie ”Vasile Pârvan”, susţine această perspectivă şi propune totodată un proiect inedit: ” Mă încântă să văd reconstituirea Hipogeului pictat de la Tomis. Sunt vreo 15 ani de când am putut să văd originalul. Este imposibil să te apropii de el în condițiile în care e păstrat şi pentru a putea fi prezervat. Dacă prea multă lume intră să vadă aceste minunății, până la urmă le distrug. Mă gândesc, cu groază, numai la Capela Sixtină, unde mii de oameni intră să o viziteze. Peste o generație nu o să mai vedem mare lucru. Dar aceste reconstituiri, în condiții tehnice de vârf, sunt o soluție. De ce nu s-ar face astfel de replici și pentru Voroneț, sau chiar pentru toate cele 5 biserici pictate din Bucovina, şi ulterior să fie reunite în București în cadrul unui muzeu al bisericilor pictate?”

Punctele forte ale metodelor optoelectronice
Sunt ecologice, oferă o “interogare inteligentă” a obiectului, cu respect pentru materialul cercetat, au un caracter non-contact, non sau micro – invaziv, dau un răspuns rapid, pot fi operate de la distanță (din vecinatatea obiectului sau chiar de la zeci de metri distanță), comanda și managementul datelor pot fi executate on-line (via Internet), oferă o gestionare inteligentă a datelor achiziționate pentru maximizarea valorii concluziilor. “Deocamdată nu am exploatat toate avantajele oferite de optoelectronică și nu am făcut tot ce puteam pentru a înlătura prejudecățile din practică. Ne întâlnim însă, din ce în ce mai rar, cu reținerea unor operatori culturali atunci când solicită efectuarea unor investigații sau măsurători, considerate extrem de costisitoare sau inaccesibile în Romînia”, detaliază Roxana Rădvan.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite