Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Stocarea geologică a CO2 şi importanţa aplicării metodei pentru marile instalaţii industriale

22 Iunie 2015



• GeoEcoMar, în avangarda luptei pentru un viitor cu emisii reduse de carbon

Pentru atenuarea efectelor adverse asupra mediului, reducerea emisiilor de CO2 provenite din activităţi industriale majore reprezintă o preocupare şi totodată o misiune asumată global. În România, GeoEcoMar se află în avanposturile procesului de captare şi stocare geologică a dioxidului de carbon (CCS-Carbon Capture and Storage), participând la numeroase proiecte şi acţiuni semnificative orientate în această direcţie. Dr. Constantin Ştefan Sava, director de proiecte CCS în cadrul GeoEcoMar şi preşedintele în exerciţiu al ENeRG (European Network for Research in Geo-Energy) ne-a deschis câteva ferestre spre drumul care duce către o lume mai verde, mai sigură.



Luna trecută, la Veneţia, a avut loc a 10 ediţie a Forumului CO2GeoNet, manifestare în cadrul căreia s-au prezentat ultimele noutăţi ştiinţifice şi tehnologice din domeniul captării şi stocării geologice a dioxidului de carbon. Care sunt cele mai importante soluţii şi progrese apărute în această zonă? De ce este vitală implementarea pe scară largă a acestor metode?
CO2GeoNet este organismul științific european dedicat promovării stocării geologice a CO2. Asociația cuprinde în prezent 26 de institute de cercetare din 19 țări europene, printre care se află şi GeoEcoMar, reunind peste 300 de cercetători cu expertiză multidisciplinară necesară pentru a aborda toate aspectele legate de stocarea geologică CO2. Peste 130 de specialişti din Europa, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia și Coreea de Sud s-au întâlnit la Veneția în perioada 11-13 mai 2015 pentru a prezenta și a discuta despre situația actuală a utilizării metodei de Captare şi stocare geologică a dioxidului de carbon, despre realizări ştiinţifice, despre dezvoltări în domeniul politic, pentru a creşte gradul de conştientizare a publicului, precum şi pentru a face comercială metoda CCS. Tema celei de a zecea ediţie a Forumului a fost: "Stocarea CO2 - piatra de temelie a viitorului nostru cu emisii reduse de carbon". Evenimentul, organizat de Asociația CO2GeoNet, în colaborare cu Comisia Europeană, Departamentul de Energie al SUA și Alianța europeană de cercetări în domeniul energiei, a fost un mare succes datorită implicării puternice a părților interesate, cu reacţii pozitive din partea tuturor. Prezentările și discuțiile din Veneția au subliniat faptul că activitatea de CCS este deja în curs de desfăşurare. 20 Mt de CO2 sunt stocate în fiecare an în cadrul a 12 instalaţii cu caracter demonstrativ, sau chiar industrial - două în Norvegia, unde există o taxă pentru emisiile de CO2, iar celelalte în America de Nord și Brazilia, unde stocarea CO2 este de regulă combinată cu creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor (EOR - Enhanced Oil Recovery). În afara acestor situații, în care există deja un model de afaceri pentru CCS, implementarea largă a metodei suferă de o lipsă de stimulare economică, în special din cauza prețului redus de comercializare a certificatelor de emisii, și de dificultatea de echilibrare a celor două tranziții majore: decarbonatarea și crearea unor piețe energetice competitive. Participanţii la Forumul de la Veneția au solicitat politici coerente pe teritoriul UE și în lume pentru favorizarea ambelor căi de tranziţie, care conduc în mod evident la diminuarea schimbărilor climatice.



Este 2015 este considerat un an crucial pentru viitorul CCS?
Atenţia deosebită care trebuie acordată efectelor încălzirii globale şi necesitatea implementării accelerate a metodelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ilustrate cu elocvenţă de agenda şi concluziile întâlnirii recente a grupului celor mai dezvoltate ale lumii (G8). În ciuda diferenţelor de opinie, Grupul a convenit că ţările componente trebuie să acţioneze împreună pentru înjumătăţirea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, subliniind, totuşi, că obiectivul nu poate fi realizat fără aportul celorlalte state, menţionând în primul rând China şi India. G8 este responsabil pentru 62% din dioxidul de carbon acumulat în atmosfera
Pământului, fapt subliniat şi de Fundaţia Mondială pentru Natură. Într-o proporţie însemnată, pentru realizarea obiectivului convenit de G8, comunitatea ştiinţifică mondială îşi pune mari speranţe în Summitul (COP 21) dedicat schimbărilor climatice, care va avea loc la Paris (Paris 2015, după modelul Kyoto 2007), în perioada 30.11-11.12.2015. Astfel, 2015 este considerat un an crucial pentru viitorul CCS, fiind aşteptate decizii care pot determina apariţia unor numeroase proiecte, pretutindeni în lume.



Din 2014 sunteţi preşedintele ENeRG, the European Network for Research în Geo-Energy, şi, de ani buni, reprezentantul României şi al GeoEcoMar în reţele ştiinţifice prestigioase, orientate spre reducerea emisiilor poluante. Cât de mult contează pentru Institut această reprezentare şi implicare internaţională pentru dezvoltarea unor parteneriate şi cooperări ştiinţifice strategice?
Din punct de vedere profesional, începând cu anul 2002, GeoEcoMar a fost implicat în calitate de partener în proiectele "CASTOR", "EU GeoCapacity" şi " CO2 Net East", finanţate de Programul Cadru european 6 (FP 6); ca responsabil pentru "Stocarea Geologică a CO2" în consorţiul tehnic al Proiectului Getica CCS, finanţat de GCCSI şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; ca partener în proiectele "CGS Europe" şi " CO2 Stop", finanţate de FP 7, precum şi în proiectul "Impact of communication", alături de parteneri din alte 5 ţări europene, finanţarea părţii romane fiind asigurată de Minieterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cadrul Programului european FENCO-ERA. Faptul că toate proiectele, finanţate de FP 6 şi FP 7, au fost promovate în cadrul ENeRG, arată importanţa aderării GeoEcoMar la această reţea europeană! Apartenenţa GeoEcoMar la ENeRG, a cărei preşedinţie o deţine în perioada 2014-2015, dar şi, de puţină vreme, la CO2GeoNet, este deosebit de importantă pentru participarea la consorţii, care promovează în prezent proiecte în cadrul programului european HORIZON 2020.



Cum se implică GeoEcoMar în procesul de extindere a tehnologiilor ce pot reduce efectele emisiilor poluante? Care sunt cele mai importante proiecte, dezvoltări şi rezultate ştiinţifice ale GeoEcoMar care susţin acest proces?
Evoluţia istorică a implicării GeoEcoMar în acţiunea de promovare a CCS poate fi sintetizată astfel: în anul 2002 institutul nostru a aderat la Reţeaua Europeană de Cercetări în domeniul Geoenergiei (ENeRG), în anul 2009 tematica noastră ştiinţifică a fost completată cu "stocarea geologică a CO2", prin includerea unei teme de profil în Programul Nucleu al institutului, iar în anul 2013, în nouă structură organizatorică a GeoEcoMar a fost inclus "Colectivul pentru stocarea geologică a CO2". Colectivul de cercetători, pe care îl coordonez încă din 2002, a acţionat permanent ca o "interfaţă" a GeoEcoMar cu entităţile administrative sau profesionale de profil, pe plan naţional, european, sau chiar mondial. Astfel, pe plan naţional poate fi menţionată Asociaţia "Clubul CO2", al cărui membru fondator este, Comitetul interministerial, care a avut ca obiective majore: transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene pentru stocarea geologică a CO2 şi promovarea Proiectului demonstrativ "Getica CCS", precum şi Consorţiul tehnic al proiectului "Getica CCS", alături de ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice), Schlumberger (Franţa) şi ALSTOM (Germania). Pe plan european este de menţionat calitatea GeoEcoMar de membru a ENeRG, CO2Net, Grupul Guvernamental al Platformei "Emisii Zero" (ZEP GG) şi, din 2014, CO2GeoNet. Pe plan mondial, este onorantă calitatea de membru al Institutului de Captare şi Stocare a CO2 (GCCSI), cu sediul în Australia.
Dintre rezultatele ştiinţifice şi tehnice obţinute de specialiştii GeoEcoMar în proiectele la care au participat, trebuie evidenţiate următoarele: estimarea capacităţii teritoriului României pentru stocarea geologică a CO2, în acvifere saline şi zăcăminte de ţiţei şi gaze epuizate, aflate la adâncimi mai mari de 700 m (harta alăturată), elaborarea secţiunii de stocare geologică a CO2 a Studiului de fezabilitate pentru Proiectul demonstrativ "Getica CCS", stabilirea atitudinii populaţiei din zona Turceni din Oltenia faţă de CCS, pe baza studiilor complexe efectuate împreună cu specialişti din ISPE şi SNSPA (Scoala Naţională pentru Studii Politice şi Administrative), în cadrul proiectului "Impact of communication", dar şi contribuţii însemnate la stabilirea modului de monitorizare a siguranţei stocării geologice a CO2, pe baza studiilor proprii a zăcămintelor naturale de CO2, precum şi a zonelor cu izvoare de ape carbogazoase din ţara noastră, considerată, pe bună dreptate de specialiştii străini "laborator natural de CCS".

Getica CCS este unul dintre cele mai cunoscute şi complexe proiecte CCS promovate în România. Care este miza aplicării metodei CCS la Complexul energetic Turceni şi ulterior la alte instalaţii industriale?
Proiectul "Getica CCS" înseamnă, în esenţă, captarea a cca 1,5 mil t CO2/an, la Complexul energetic Turceni, transportul CO2, captat şi lichefiat, prin conducte, pe o distanţă de cca 40 km şi injecţia cantităţii respective de CO2 în acvifere saline, evidenţiate în zona respectivă pe baza datelor seismometrice şi de foraj existente. Cu o experienţă de peste 150 ani în domeniul industriei de petrol şi gaze şi o capacitate de stocare a CO2 estimată la cca 22,6 Gt, prin realizarea proiectelor asumate, pe de o parte, România îşi poate menţine operaţionale capacităţile de producere a energiei, pe bază de combustibili fosili, evident, exploatările miniere aferente, desigur cu impact economic şi social considerabil, iar, pe de altă parte, poate contribui la realizarea obiectivului Comisiei Europene de a face metoda CCS competitivă din punct de vedere comercial.
Pe lângă industria energetică, metoda CCS urmează să fie utilizată pentru reducerea emisiilor de CO2 în industriile producătoare de oţel, ciment, sticlă, hârtie. CCS este, deci, o măsură importantă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, împreună cu creșterea ponderii energiilor regenerabile în mixul energetic și îmbunătățirea eficienței energetice, așa cum a subliniază cel de al 5-lea Raport de Evaluare al IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru evaluarea Schimbărilor Climatice). Astfel, CCS înseamnă captarea emisiilor majore de CO2 (>100.000 t) la instalaţiile industriale, utilizând una dintre metodele puse deja la punct în lume, lichefierea CO2 astfel captat, transportul lichidului repectiv prin conducte, sau pe apă, cu nave adecvate, către locul în care urmează să fie stocat în acvifere saline, zăcăminte de ţiţei şi gaze epuizate, precum şi în strate de cărbuni neexploatabile, aşa cum se poate vedea în imaginea alăturată. Toate analizele economice arată că nici în anul 2050 şi nici mai târziu cărbunele nu va lipsi din mix-ul energetic mondial, în condiţiile în care creşterea cererii de energie a omenirii este continuă. Lăsând la o parte alte procese industriale generatoare de CO2, ţinând cont de faptul că producţia de energie pe bază de cărbune conduce la emiterea unor cantităţi deosebite de CO2 în atmosferă, înseamnă că pentru îndeplinirea obiectivului asumat de reducere masivă a acestor emisii în atmosferă, trebuie să fie aplicată pe scară largă metoda CCS.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite