.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Imperativul GIS
Instrumentele IT de analiză a informaţiilor geospaţiale, sau sistemele GIS cum s-au încetăţenit în mentalul colectiv, nu reprezintă deloc o noutate pentru România. Ba s-ar putea spune chiar că ele se numără printre cele mai vechi şi mai cunoscute unelte IT puse la dispoziţia şi în folosul omului. Şi totuşi, la o distanţă în timp de peste un deceniu şi jumătate de când a început răspândirea acestui concept, în România sistemele GIS abia încep să ajungă la o oarecare maturitate din punct de vedere al implementării. De ce?
Orice prezentare sintetică şi eficientă a universului datelor geospaţiale spune că managementul eficient al datelor geospaţiale prin GIS devine din ce în ce mai important în cadrul oricărei organizatii, de la instituţii din administraţia publică, mediu, sănătate, până la companii petroliere, de utilităţi, telecomunicaţii, servicii financiare. Implementarea unei soluţii GIS nu presupune doar colectarea şi gestionarea unei cantităţi mari de date şi informaţii, ci dezvoltarea unei infrastructuri coerente care, împreună cu organizarea proceselor de business, să reprezinte suportul cadru pentru politici şi dezvoltare economică în organizaţie.
Cu ce se ocupă, în esenţă, instrumentele GIS? Aceste soluţii integrează informaţiile provenite din locaţii geografice cu cele provenite din sisteme proprii, permiţând managerilor să genereze analize de date pentru identificarea de tendinţe, relaţii şi "tipare", întotdeauna în strânsă corelare cu realitatea din teren, controlul investiţiilor, oferindu-le astfel perspective noi în afaceri. Implementată şi utilizată iniţial doar la nivelul departamentelor specializate, tehnologia GIS a început să câştige teren odată cu conştientizarea beneficiilor oferite de modelarea informaţiilor din teren şi acurateţea datelor în conformitate cu realitatea.
Întrebarea care se pune este cât de mult teren a reuşit, până la urmă, să câştige această tehnologie la momentul verii anului 2015? Pentru că suntem în România şi piaţa locală are anumite elemente specifice despre care s-a vorbit atât de mult în cursul anilor încât au devenit aproape o a doua natură, un răspuns precis, cuantificabil, este extrem de greu de oferit.
În mediul privat, situaţia este mai lesne de apreciat. La fel ca în cazul tehnologiilor ultraperformante de gestiune a afacerilor sau de baze de date, tehnologia GIS îşi dovedeşte adevărata eficienţă în raport direct proporţional cu dimensiunea utilizatorului final. Cu alte cuvinte, ea devine tot mai valoroasă pe măsură ce compania este mai mare şi, de preferinţă, mai distribuită geografic. După cum şi reversul medaliei este foarte adevărat.
Ca atare, a fost mereu în interesul unor companii private mari, cum sunt cele din energie sau din distribuţie, ca să dau doar câteva exemple, de a fructifica permanent avantajele oferite de utilizarea unei astfel de tehnologii. Numărul unor astfel de companii private mari în România este, însă, foarte limitat. Aş putea spune chiar minuscul raportat la numărul total de persoane juridice existente în ţară la ora actuală.
În aceste circumstanţe, pentru a se ajunge să se spună că tehnologia GIS a atins şi în România un stadiu de maturitate al implementării, a fost şi este în continuare imperioasă nevoie de implicarea celuilalt mare domeniu de activitate umană: domeniul statului. Nu mă refer aici doar la organismele de stat precum agenţiile specializate sau diversele ministere. Mă refer şi la companiile care au ca acţionar majoritar statul şi care încă mai constituie o "halcă" sănătoasă a economiei locale.
Din păcate, aici lucrurile se complică, uneori dramatic. Exemple pozitive există şi au fost evidenţiate de-a lungul anilor. Un astfel de exemplu este APIA, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, care are de ani buni implementată tehnologie GIS, ultranecesară pentru tot ceea ce ţine de probleme funciare şi de cadastru.
Cu câteva exemple pozitive nu se poate contura însă harta unui succes. Ba chiar din contra. Din nefericire, realitatea demonstrează cu forţa naturii brute, complet indiferente la vorbe meşteşugite sau rapoarte ticluite prin cine ştie ce birouri, că lipsa unei astfel de tehnologii poate duce la situaţii extrem de tensionate şi chiar la izbucniri de revoltă în societate. Cazul descoperirii defrişărilor masive de lemn este doar cel mai recent în acest sens.
Nu intră în atribuţiile semnatarului acestui articol de a arăta cu degetul înspre diverşi vinovaţi pentru perpetuarea unei stări nu tocmai bune de lucruri. Aşa cum nici actualul ministru al dezvoltării nu avea căderea, în vremea când era preşedinta ANIAP, asociaţia informaticienilor din administraţia publică, de a arăta cu degetul înspre vinovaţii pentru starea de totală lipsă de interoperabilitate între sistemele administraţiilor locale şi de a cere tragerea lor la răspundere.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
