Revista >> Iulie - August 2015 [Nr. 177] >> Cercetare & Invatamant superior

Prof. dr. ing. Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI: “Dezvoltăm instrumente ce pot marca competivitatea bazată pe inovare a României”

Alexandru Batali

24 August 2015

Sfârşitul anului universitar reprezintă pentru UEFISCDI începutul unor noi cicluri de proiecte speciale (Registrul Naţional al Infrastructurilor de Cercetare – ERRIS, platforma Study in Romania-SiR, radarul tehnologic NOSEit sau Romania Entrepreneurship Ecosystem – REE), concepute să devină vectori de internaţionalizare şi de competitivitate prin inovare. Aceste “seminţe de viitor” conţin ingrediente necesare, instrumente pentru a hrăni consistent construcția unor opțiuni pentru România 2030+. Pe parcursul unui dialog deschis cu prof. dr. ing. Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI, am încercat să facem o incursiune în universul unor idei şi acţiuni unice.

Aţi lansat recent ERRIS şi SiR, două instrumente de internaţionalizare a ariei româneşti a învăţământului şi cercetării, care fac vizibil şi facil accesul la serviciile cercetării locale, via infrastructurile existente, şi la oferta educaţionala românească. Cele două platforme deschid aceste domenii către nivelul global: lumea largă cu resursele ei infinite...

Fără a fi extrem de vizibil pe agenda publică de discuţii, sunt multe semne care arată interesul pentru ştiinţă, inovare şi antreprenoriat al societăţii româneşti, interesul pentru viitorul ei, nu orice fel de viitor ci unul în care România iese din situaţia de întârziere perpetuă faţă de ţările dezvoltate şi îşi consolidează propriul loc în peisajul global. Scriam într-un articol din 2010, “Ce fel de Românie vrem?”, că merităm un viitor pe măsura istoriei ştiinţifice şi tehnologice recente, capacităţii de creativitate de excepţie, capitalului natural şi profesionalismului oamenilor din ţară şi din diasporă. Spuneam atunci că trebuie viziune şi capacitatea de a acţiona, iar astăzi spun că este nevoie de leadership inspirat.

Am început astfel răspunsul meu pentru că, în acest context, consider că internaţionalizarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, împreună cu dezvoltarea ecosistemului de inovare şi a celui antreprenorial sunt ingrediente ce pot face diferenţa. Nu cred că ne lipsesc ingredientele, ci doar că nu am reuşit încă să facem sense making-ul lor.Visul făcut realitate cere leadership executiv.

ERRIS şi SiR nu sunt venite de nicăieri. Ele sunt rezultate ale căutărilor noastre, ale spiritului de inovare reflectat în proiectele finanţate naţional sau internaţional, câştigate prin competiţie. În urmă cu un deceniu porneam la un drum nou, având la bază ideea de sistemic, sistematic, participatoriu, orientat spre viitor şi acţiune – adică foresight. Era drumul aplicării studiilor prospective, instrumentelor de strategic policy intelligence, pentru a fundamenta recomandări de politici în ştiinţă, inovare şi învăţământ superior, era un drum în care procesul în sine a fost şi este la fel de important ca produsele obţinute. Am dezvoltat capacitate umană şi instrumente noi, am făcut recomandări concrete de politici publice, am publicat extrem de vizibil internaţional. Am pus România pe harta studiilor prospective, iar premiul oferit de WFSF în 2014 spune multe în acest context. Am utilizat tehnologia la limitele ei, am visat şi am inovat pentru a face visul realitate. Foresight pentru Strategia CDI 2007-2013 şi Planul Naţional 2, Viziunea 2025-Seminţe de Viitor şi Cartea Alba a Învăţământului Superior 2015, FutureFood şi provocările regionale, RIFI-Research Infrastructures, Foresight and Impact, VERA- Forward Visions on the European Research Area, Strategia CDI 2014-2020 - pentru specializare inteligentă, Viziunea Administraţiei Publice 2020, Viziunea privind internaţionalizarea învăţământului superior sunt câteva dintre rezultatele proiectelor noastre. Dar pentru aceste rezultate am inovat: ForWiki 2.0, brandurile “Dialogurile de la Bucureşti” şi “ Crazy Futures”, eLPHI-platforma Delphi real-time bazată pe argumente, NOSEit şi meta-horizon scanning pentru tehnologie, knowledge maps şi semnăturile de cercetare, conferinţele cercetătorilor Bologna (2011 şi 2014) concretizate în patru volume la editura Springer şi conferinţele diasporei ştiinţifice (2008, 2010, 2012). ERRIS, SiR şi, curând, BrainRomania 3.0 sunt exemple ale capacităţii de a aduce noul, de a inova în căutarea răspunsurilor la probleme identificate, de a avea impact…

Vorbind despre ERRIS, pentru prima dată undeva în lume, infrastructurile de cercetare sunt tratate ca “obiecte vii”, într-o abordare de tip reţea socială. Am putea considera ERRIS un facebook of things. Plaforma asigură accesul naţional şi internaţional la serviciile oferite de infrastructurile de cercetare din România, are rolul de a susţine crearea primelor reţele de infrastructuri specifice, de tip ERIC-RO, şi, cu siguranţă, va genera nevoi de certificare pentru a răspunde solicitărilor şi noilor servicii. Mă aştept să avem suficientă inspiraţie şi determinare în zona publică pentru a putea recompensa performanţa acestora. Mă aştept să găsim soluţiile de finanţare potrivite, astfel încât, în momentul în care infrastructurile de cercetare vor oferi servicii cu valoare de piaţă - şi aici am în vedere mai ales servicii spre mediul privat, să asigurăm fonduri complementare prin care să premiem performanţa şi să stimulăm continuarea procesului, să contribuim la resursele necesare întreţinerii şi, de ce nu, dezvoltării infrastructurilor de cercetare. Va trebui, în paralel, să consolidăm capacitatea umană şi abilitățile necesare pentru administrarea şi managementul infrastructurilor de cercetare. Într-o piaţă regională/globală a serviciilor, trebuie să învăţăm să înţelegem şi să calculăm costurile reale ale experimentelor şi construcţia diferenţiată a ofertei, în funcţie de priorităţi şi oportunităţi, să oferim servicii de calitate la costuri corecte şi competitive.

Când ne-am gândit la Study in Romania, ne-am imaginat o poartă spre oferta educaţională, esenţial legată de internaţionalizarea învăţământului superior, şi cu impact asupra internaţionalizării cercetării ştiinţifice. SiR aduce ceva nou, ideea că dincolo de interesul pentru un program de studii, contează unde trăieşti şi dacă poţi lucra în timp ce studiezi, iar platforma este construită să ofere aceaste informaţii. Valorifică experienţa din EURAXESS a colegilor mei şi plasează oferta educaţionala din România în demersul mai amplu al Study in Europe. De asemenea, SiR este util studenţilor ERASMUS, pentru că aceştia vor putea găsi rapid cursurile utile lor, calendarul şi creditele asociate, alte informaţii care să-i ajute să se decidă asupra mobilităţii în România. Eu cred că avem ce oferi, la calitate internaţională, dar adesea nu ne facem vizibili şi nu ne promovăm. SiR şi ERRIS am convingerea că vor deveni parte a unui demers constant pentru internaţionalizare.

Totodată aceste platforme sunt şi instrumente de diplomaţie culturală, ştiinţifică şi economică, deschizând multe porţi şi ferestre prin care România poate fi privită.

Realitatea internaţională spune că ştiinţa şi inovarea au, probabil, cel mai redus bias politic. Când deschizi subiectul dezvoltare bazată pe inovare şi antreprenoriat, lumea ajunge rapid la consens.

Comunitatea practicienilor spune că exerciţiile de foresight sunt valoroase dacă pot fi de interes şi altor regiuni sau ţări, adică, particularizând, poţi folosi adaptând metodele, chiar metodologia unui exerciţiu anterior ce s-a dovedit de impact. În cazul ERRIS, concret, există interes imediat din partea Danube Rector’s Conference de a-şi face vizibilă infrastructura proprie de cercetare prin intermediul unei platforme ERRIS like. Experienţa noastră, cu finanţare asociată strategiei Dunării, poate contribui la realizarea unei soluţii regionale, cu impact atât asupra vizibilităţii ERRIS, cât şi asupra vizibilităţii internaţionale a cercetării ştiinţifice din România.

Referitor la Study in Romania, platforma este nativ una de promovare internaţională printr-unul dintre produsele cele mai importante şi prestigioase, educaţia. Eu sunt convins că SiR va deveni un instrument important al diplomaţiei şi diplomaţiei culturale ale României.